Comitetul European al Regiunilor a publicat pe 12 octombrie 2020 prima ediție a Barometrului regional și local anual al Uniunii Europene, axat pe impactul pandemiei de COVID-19.
Reprezentată la eveniment prin Președintele Executiv – Ana-Cristina Zacornea, Asociația EuroDEMOS, vă redă în cele ce urmează datele referitoare la România.
Autoritățile locale și regionale din UE s-au aflat în prima linie a combaterii crizei sanitare și a garantării siguranței persoanelor. Raportul arată că ele sunt esențiale și pentru redresarea economică. Totodată, rezultatele evidențiază impactul asupra celor mai vulnerabili membri din comunități și prezintă noi date privind opinia publică pe marginea acestor teme, colectate cu mai puțin de o lună înainte de publicare.
Barometrul a evaluat impactul pandemiei asupra capacității sistemelor de sănătate, economiei, pieței muncii, tranziției digitale și rezilienței democratice.
România este a patra țară UE în ceea ce privește disponibilitatea paturilor de spital și a unităților de terapie intensivă: 21,4 la 100.000 de locuitori, comparativ cu 29,2 în Germania și 4,2 în Portugalia.
Impactul COVID-19 asupra PIB-ului din România a fost unul relevant, două regiuni din România, dintre cele 9 regiuni ale UE nivelul NUTS 2, suferind cea mai mare contracție în iunie. Cu toate acestea, în ceea ce privește potențialul impact economic pe termen lung, nicio regiune românească nu se numără printre regiunile UE cu cea mai mare sensibilitate la impactul economic COVID-19, în ciuda expunerii ridicate la blocare: 4 dintre regiuni prezintă sensibilitate scăzută și 4 regiuni prezintă sensibilitate medie la impactul economic COVID-19.
În ceea ce privește șomajul, cu excepția Bucureștiului, România se numără printre țările UE cu cel mai mic impact al COVID-19 asupra ocupării forței de muncă.
Trei regiuni românești au cea mai mică pondere a locurilor de muncă cu risc potențial (sub 15%), în timp ce celelalte patru regiuni au o pondere a locurilor de muncă cu risc între 15% și 20%. Cu toate acestea, în capitală, ponderea locurilor de muncă cu risc potențial este cuprinsă între 30% și 35%.
Referitor la tranziția digitală, România este țara 
UE cu cea mai mică proporție de lucrători care au început tele-munca din cauza COVID-19: mai puțin de 20% față de 37% media UE. De asemenea, are al treilea cel mai mic procent din UE de școli echipate digital și conectate: 16% față de media UE de 52%.
Conform sondajului comandat de Comitetul European al Regiunilor, Kantar a constatat că 35% dintre români au avut încredere în liderii lor locali și regionali. Cifrele au fost de 30% pentru politicienii naționali și de 58% pentru liderii UE. Tendința este opusă în medie la nivelul Uniunii Europene, europenii având încredere în autoritățile lor regionale sau locale mai mult (52%) decât au încredere în UE (47%), în timp ce o minoritate are încredere în guvernul lor național (43% vs 50%).
România este a patra țară a Uniunii Europene în ceea ce privește încrederea pe care o primește UE pentru a lua măsurile corecte pentru depășirea impactului economic și social al crizei coronavirusului, fiind în același timp la polul opus a patra din ultimele țări a UE în ceea ce privește încrederea că autoritățile regionale sau locale iau și vor lua măsurile corecte în acest sens.
Rezultatele primului Barometru regional și local anual al Uniunii Europene au fost prezentate în cadrul Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor, cel mai mare eveniment anual dedicat politicii regionale organizat la Bruxelles, sondajul a fost realizat de Kantar în primele două săptămâni din septembrie.
Publicare Advertoriale Administratie Publica
