VIDEO Telescopul Gaia dezvăluie a treia sa hartă celestă, conţinând 1,8 miliarde de stele din galaxia noastră

Administratorii telescopului spaţial european Gaia vor prezenta joi prima parte (EDR3) dintr-un nou catalog cu peste 1,8 miliarde de stele din galaxia noastră, ce au fost observate cu o precizie de neegalat, informează AFP. Evenimentul este aşteptat de mii de oameni de ştiinţă din lumea întreagă, care consultă în fiecare zi datele transmise de acest telescop spaţial, lansat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în anul 2013. Telescopul Gaia se află într-o poziţie staţionară la o distanţă de 1,5 milioane de kilometri în raport cu Terra, în direcţia opusă Soarelui, pentru a se proteja mai bine de radiaţia acestuia. Ascunse sub un paravan care le protejează de impactul cu micrometeoriţii din spaţiu, cele două instrumente optice ale sale scrutează spaţiul într-un ritm lent, realizând o rotaţie completă într-un interval de şase ore. Telescopul Gaia detectează şi observă o mică parte din astrele aflate în galaxia noastră, care are un diametru de 100.000 de ani-lumină, şi dincolo de frontierele sale. Catalogul Gaia cuprinde o pleiadă de corpuri cereşti, de la toate varietăţile cunoscute de stele, exoplanete şi asteroizi, până la spaţiul interstelar şi norii galactici din proximitatea Căii Lactee. Aceste observaţii, realizate de un ansamblu de celule foto de aproape un gigapixel, permit oamenilor de ştiinţă să calculeze poziţia, distanţa şi deplasarea corpurilor cereşti studiate. Prin măsurarea caracteristicilor lor fizice, cercetătorii pot să înţeleagă mai bine fenomenele de formare şi de evoluţie a stelelor şi a galaxiei noastre. După un prim catalog publicat în 2016, graţie celui de-al doilea catalog, publicat în 2018 cu 1,7 miliarde de surse luminoase, oamenii de ştiinţă au descoperit, de exemplu, că galaxia noastră a fuzionat cu o altă galaxie, în urmă cu 10 miliarde de ani. Joi va fi publicat cel de-al treilea catalog realizat pe baza observaţiilor făcute de telescopul Gaia. "Creştere de stele" Gaia a determinat "o revoluţie a cunoştinţelor", a declarat Catherine Turon, astronom-emerit la Observatorul din Paris – PSL, o pionieră a astrometriei spaţiale, implicată în această misiune încă de la debuturile sale. Una dintre coliziunile inter-galactice "corespunde vârstei Sistemului Solar, ducând la ipoteza conform căreia, cu fiecare coliziune, se produce o creştere a formării de stele", fenomen din care ar face parte şi Soarele. "Descoperirile se vor înmulţi", a declarat Chantal Panem, director de misiuni în cadrul Centrului Naţional de Studii Spaţiale (CNES) din Franţa, adăugând că "aproximativ 3.800 de articole ştiinţifice utilizând date furnizate de Gaia au fost publicate" după dezvăluirea celui de-al doilea catalog. Al treilea catalog le va îmbogăţi pe precedentele două cu 1,8 miliarde de corpuri cereşti studiate şi, "mai ales, cu grade de precizie astrometrică şi fotometrică mult mai bune", afirmă Catherine Turon. Măsurarea deplasării stelelor este de două-trei ori mai precisă, iar calcularea distanţelor a fost ameliorată cu circa 30% în raport cu catalogul precedent. Acest progres s-a datorat în mare parte acumulării de date studiate în 34 de luni de observare, contra celor 22 de luni de observare folosite cu ocazia realizării celui de-al doilea catalog. Până în anii 1990, oamenii de ştiinţă puteau să determine de pe Terra poziţiile în care se aflau doar aproximativ 8.000 de stele prin măsurarea unghiului, folosind metoda paralaxei. Precursorul telescopului Gaia, Hipparcos, a revoluţionat acest domeniu de studiu după ce a fost lansat de ESA în 1997, catalogând peste 110.000 de obiecte celeste. Gaia are o precizie de măsurare de 1.000 de ori mai mare. "Vecinătate solară" Această precizie extremă are însă şi un dezavantaj: volumele de date care trebuie analizate devin tot mai mari. Până în prezent, Gaia a transmis peste 80.000 de miliarde de biţi de date, iar acest volum ocupă o mare platformă informatică administrată de CNES în Franţa şi pe cele operate de partenerii săi europeni din cadrul ESA. Acesta fapt explică motivul pentru care a fost nevoie de peste trei ani pentru realizarea şi validarea primei părţi a catalogului celest, "care cuprinde poziţiile, distanţele, deplasările şi dimensiunile stelelor", a explicat Catherine Turon. A doua parte a catalogului, care va conţine şi date despre caracteristicile fizice ale obiectelor celeste observate, clasificarea stelelor variabile şi date despre galaxia Andromeda, va deveni disponibilă în primul semestru al anului 2022. Sfârşitul misiunii Gaia este programat pentru 2025. "Nu vom avea catalogul final înainte de anul 2028, în cel mai bun caz", a precizat Chantal Panem. Până atunci, cercetătorii se pot aştepta la o serie de descoperiri majore, consideră Catherine Turon, care vorbeşte despre "recensământul exhaustiv al tuturor exoplanetelor uriaşe din întreaga vecinătate solară". Publicul larg este invitat să asiste joi seară începând cu ora 22:00 (ora României, n.r.) la o conferinţă de presă organizată cu ocazia acestei lansări, care poate fi urmărită în direct pe site-ul următor: https://www.oca.eu/fr/conferences/2835-conference-mission-gaia-edr3.AGERPRES/(AS – autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat) Sursa foto: esa.int