Marea Barieră de Corali din Australia, cel mai mare şi mai spectaculos ecosistem coralier din lume, se află într-o stare critică şi se deteriorează pe măsură ce schimbările climatice provoacă încălzirea apelor înconjurătoare, a avertizat o organizaţie internaţională din domeniul conservării mediului, potrivit Reuters. Situat în largul coastei nord-estice a Australiei, acest ecosistem înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO şi-a pierdut peste jumătate dintre corali în ultimele trei decenii. Fenomenul albirii coralilor produs în 2016, 2017 şi 2020 a deteriorat şi mai mult starea ecosistemului afectând populaţia de animale, păsări şi vieţuitoare acvatice, a avertizat Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN) într-un raport. Încălzirea apelor duce la distrugerea algelor cu care se hrănesc coralii, provocând albirea acestora. IUCN a modificat statutul recifului la critic şi în curs de deteriorare în cadrul activităţii sale de monitorizare. Unele dintre activităţile care reprezintă o ameninţare pentru Marea Barieră, precum pescuitul şi dezvoltarea zonei de coastă, pot fi abordate de către autorităţile care administrează ecosistemul, a mai precizat uniunea. ''Alte probleme presante nu pot fi însă gestionate la faţa locului, un exemplu fiind încălzirea globală, considerată cea mai mare ameninţare'' la adresa acestui ecosistem, se mai arată în raport. Progresele înregistrate pentru protejarea recifului printr-un plan pe termen lung de sustenabilitate prevăzut să se încheie în 2050 au fost lente şi nu au reuşit să stopeze deteriorarea ecosistemului, mai precizează IUCN. Populaţiile de ţestoase, de rechini-ciocan, precum şi unele specii de păsări marine şi de delfini sunt în declin. Cu toate acestea, eforturile de a salva reciful sunt în creştere. HSBC şi guvernul statului Queensland au anunţat în octombrie că vor cumpăra ''certificate pentru recif'', unităţi tranzacţionabile ce cuantifică şi apreciază munca depusă pentru îmbunătăţirea calităţii apei care se revarsă în recif. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Ana Bîgu, editor online: Simona Aruştei)