RETROSPECTIVĂ 2020: După un deceniu de pauză, astronauţii americani au pornit din nou în misiune de la Cape Canaveral

Anul 2020 a însemnat pentru NASA dar şi pentru tânărul sector spaţial privat american o bornă importantă pe lungul drum spre ambiţioasele obiective cuprinse în cadrul programului Artemis, al NASA, ce vizează revenirea astronauţilor americani pe Lună şi o primă misiune cu echipaj uman spre Marte. Pe scurt, anul 2020 este anul în care astronauţii americani au pornit din nou în misiune spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS) de pe pământ american, după o pauză de aproape un deceniu, de la retragerea din uz a flotilei de navete spaţiale folosite de NASA. Acest lucru a fost posibil prin colaborarea NASA cu sectorul spaţial privat, reprezentat în acest caz de compania lui Elon Musk, SpaceX. Iniţial, această lansare catalogată unanim de presă şi comentatori drept "istorică", urma să aibă loc la data de 27 mai, însă a fost amânată din cauza vremii nefavorabile. Până la urmă numărătoarea inversă a fost finalizată la 30 mai. Foto: (c) CJ GUNTHER / EPA O rachetă Falcon 9, aparţinând companiei SpaceX, s-a ridicat de la Centrul Spaţial Kennedy, din Florida, la data de 30 mai, ora 19:22 GMT, transportându-i pe orbită pe astronauţii Doug Hurley şi Bob Behnken în capsula Crew Dragon, într-o cursă de urmărire a Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) cu care s-au întâlnit ulterior pe orbită. Foto: (c) NASA HANDOUT EPA Capsula Crew Dragon s-a separat de cea de-a doua treaptă a rachetei Falcon 9 la câteva minute după lansare şi a intrat pe orbită. Lansarea a avut loc de pe aceaşi rampă folosită de NASA în 2011 pentru ultima misiune a unei navete spaţiale, al cărei pilot a fost tot Doug Hurley. De atunci, astronauţii NASA au fost transportaţi spre şi dinspre ISS în capsulele ruseşti Soiuz. "Este incredibil, puterea, tehnologia!", a exclamat preşedintele SUA Donald Trump, care s-a aflat la Centrul Spaţial Kennedy, de la Cape Canaveral, în Florida, pentru a asista la lansare. "A fost ceva foarte frumos de văzut", a mai spus el, citat de Reuters. Donald Trump a mai susţinut că această lansare este doar începutul, iar că obiectivul rămâne Marte. Preşedintele american a urmărit lansarea alături de vicepreşedintele Mike Pence şi de alţi membri ai guvernului şi oameni politici. Cu aceeaşi ocazie, administratorul NASA, Jim Bridenstine, a declarat că principala prioritate a agenţiei pe care o conduce este reluarea lansărilor astronauţilor americani, cu rachete americane, de pe pământ american. Foto: (c) BRITTA PEDERSEN POOL / EPA Pentru Elon Musk, lansarea a reprezentat încă o bornă pentru conceptul de rachete reutilizabile, concept pe care compania SpaceX l-a pus în practică cu rachetele Falcon 9, în scopul de a face zborul spaţial mai ieftin şi mai frecvent. Această lansare marchează şi primul zbor pe orbită al unor astronauţi la bordul unui vehicul spaţial construit de o firmă privată. Ultima oară când NASA a lansat astronauţi la bordul unui vehicul spaţial cu totul nou a fost în urmă cu 40 de ani, la începuturile programului navetelor spaţiale americane. Foto: (c) Bill Ingalls HANDOUT EPA Elon Musk, întreprinzătorul specializat în high-tech originar din Africa de Sud care a făcut avere în mitologica Slicon Valley, este preşedintele executiv al companiei producătoare de maşini electrice şi de baterii Tesla Inc.. Tot el a fondat compania californiană SpaceX, iniţial sub numele Space Exploration Technologies, în 2002. Astronauţii Doug Hurley, 53 de ani, şi Bob Behnken, 49 de ani, sunt angajaţi ai NASA sub contract pentru a zbura pentru SpaceX. Ei au rămas la bordul ISS până la începutul lunii august. Foto: (c) BILL INGALLS NASA HANDOUT EPA Compania Boeing, care lucrează la propriul său sistem de lansare în spaţiu, în competiţie cu SpaceX, urmează să lanseze capsula CST-100 Starliner într-o primă misiune cu echipaj uman în cursul anului viitor. În afara premierei reprezentate de folosirea unui "taxi spaţial" produs de o companie privată pentru a ajunge la ISS, misiunea Crew Dragon Demo-2 a mai propus o premieră importantă pentru istoria zborurilor spaţiale: o nouă generaţie de costume spaţiale pentru echipaj, concepute tot de compania lui Elon Musk. Foto: (c) BILL INGALLS NASA HANDOUT EPA Noile costume albe au fost purtate de astronauţii Bob Behnken şi Doug Hurley şi sunt complet diferite de costumele portocalii cu care se echipau astronauţii în era navetelor spaţiale construite de NASA. Aceste costume sunt nişte combinezoane dintr-o singură bucată, ce lasă o libertate de mişcare mult mai mare faţă de costumele voluminoase folosite anterior şi care poartă denumirea de ACES (acronimul de la Advanced Crew Escape Suit). De fapt, aspectul acestor noi costume este atât de "SF" prin comparaţie cu ce eram obişnuiţi încât, după prezentarea lor în 2018, Elon Musk a postat personal câteva mesaje pe Instagram pentru a-i linişti pe utilizatorii îngrijoraţi că aceste costume nu le vor asigura astronauţilor protecţia de care au nevoie. "Funcţionează, în mod clar, foarte bine. Poţi să intri în camera de vid purtând un astfel de model şi totul este bine", scria Musk. Cei doi astronauţi care au participat la misiune şi-au exprimat la rândul lor părerea despre aceste combinezoane şi au semnalat diferenţele faţă de modelele cu care erau obişnuiţi. Foto: (c) Bill Ingalls HANDOUT EPA "Acest costum (creat de SpaceX) este în mod semnificativ diferit faţă de costumele pe care le purtam pe navete (ACES)", a comentat Doug Hurley, care a participat la misiunile STS-129 şi STS-135 cu vechile navete spaţiale americane. De asemenea, el a mai susţinut, într-o conferinţă de presă desfăşurată la 1 mai că aceste costume noi sunt diferite şi de cele ruseşti, Sokol, însă a precizat că nu a fost niciodată echipat complet cu un costum Sokol pentru că acestea erau ţinute în rezervă, pentru situaţii de urgenţă pe ISS, în perioada în care s-a aflat pe staţia orbitală. Costumele concepute de SpaceX au fost supuse aceluiaşi regim de teste riguroase la care au fost supuse şi combinezoanele portocalii ale NASA, dar şi costumele ruseşti Sokol. "Costumele sunt verificate să nu existe scurgeri şi să fie perfect etanşe, este verificat sistemul de comunicaţii încorporat şi, în general, echipa se asigură că totul este în stare perfectă de funcţionare până la plecarea în misiune", conform lui Hurley. Mai mult decât atât, două dintre costumele create de SpaceX au fost deja testate în spaţiu, înainte de a fi purtate de oameni. Unul dintre ele se află pe manechinul "pilot de încercare" al automobilului Tesla lansat spre Marte cu o rachetă Falcon Heavy în 2018, iar un alt astfel de costum l-a îmbrăcat pe manechinul Ripley, care a fost folosit în prima misiune de încercare (Demo-1) a capsulei Crew Dragon, misiune ce a presupus lansarea capsulei şi andocarea la ISS şi s-a încheiat cu succes în 2019. Foto: (c) CJ GUNTHER / EPA Iar dacă vi se pare că aceste costume par parcă desprinse din marile filme SF produse la Hollywood, nu sunteţi departe de adevăr. Designerul acestor costume este nimeni altul decât legendarul realizator de costume de la Hollywood Jose Fernandez, care a conceput costumele unor filme precum "Wonder Woman", "Wolverine", "Batman vs. Superman" sau "Captain America: Civil War." SpaceX a păstrat în secret mai multe caracteristici de design ale costumelor, dar a precizat că aceste costume sunt concepute pentru a fi în simbioză cu sistemele computerizate de comandă folosite de astronauţi pentru a monitoriza sistemele de bord ale capsulei Dragon Crew şi pentru a naviga până la ISS. Conform NASA, costumele au fost personalizate de SpaceX în funcţie de solicitările şi preferinţele celor doi astronauţi care le-au purtat. Costumul creat de SpaceX "este conceput să fie funcţional, uşor şi să ofere protecţia necesară în cazul unei depresurizări accidentale a capsulei", conform NASA. Protecţia împotriva depresurizării este similară celei asigurate de costumele portocalii ACES, care sunt prevăzute cu sistem de urgenţă pentru susţinerea respiraţiei şi devin complet presurizate în cazul în care cabina pierde oxigen. "Un singur punct de conexiune din zona coapsei ataşează sisteme de menţinere a vieţii, inclusiv conexiuni pentru circulaţia aerului în costum şi circuite de energie. Casca este produsă personalizat folosind tehnologie de imprimare 3D şi include valve integrate, mecanisme pentru deschiderea şi închiderea vizierei, şi microfoane încorporate în structura sa", conform NASA. Foto: (c) CJ GUNTHER / EPA Aceste costume nu sunt însă concepute pentru activităţi extravehiculare. Pentru acest gen de activităţi, astronauţii vor continua să folosească aşa-numitele costume EMU (acronimul de la Extravehicular Mobility Unit), ce erau folosite şi în perioada navetelor spaţiale şi au fost concepute pentru a asigura o perioadă de 8 până la 10 ore de activitate în regim de microgravitaţie şi de vid cosmic, oferind şi protecţie împotriva radiaţiilor. La rândul ei, NASA lucrează la noi versiuni modernizate de costume spaţiale care să fie optimizate pentru activităţi în mediul selenar şi care vor fi folosite în programul spaţial Artemis, ce are ca obiectiv revenirea astronauţilor pe Lună în 2024. Dacă totul va decurge conform planului, NASA va testa aceste noi costume pe ISS în 2023. Foto: (c) NASA HANDOUT EPA Misiunea istorică Demo-2 s-a încheiat cu succes la 2 august, când capsula Crew Dragon a amerizat în apele Golfului Mexic cu cei doi astronauţi la bord, iar NASA a devenit primul client pentru serviciile de "taxi spaţial" oferite de SpaceX. În 2014, NASA a oferit companiei lui Elon Musk un contract în valoare de 2,6 miliarde de dolari pentru a finaliza proiectul Crew Dragon şi pentru a desfăşura cel puţin 6 misiuni operative spre şi dinspre ISS folosind capsula Crew Dragon şi racheta Falcon 9. Boeing a primit un contract similar, în valoare de 4,2 miliarde de dolari, pentru dezvoltarea capsulei CST-100 Starliner. Starliner însă nu este gata să transporte astronauţi. În prealabil, trebuie să ducă la bun sfârşit o misiune fără echipaj, după ce nu a reuşit să se întâlnească cu staţia orbitală în cadrul unei tentative din decembrie 2019. NASA nu este singurul client pentru capsula SpaceX Crew Dragon. Compania cu sediul la Houston Axiom Space a rezervat o călătorie spre staţia orbitală cu această capsulă, lansarea fiind anunţată pentru anul viitor. De asemenea, compania americană de turism spaţial Space Adventures a anunţat că doreşte să trimită 4 pasageri la bordul Crew Dragon în 2021 sau 2022. Această misiune nu are ca destinaţia staţia spaţială ci va urca pe o orbită superioară acesteia timp de 5 zile, după care va reveni la sol. AGERPRES/(AS – autor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)