România a fost şi va rămâne un membru activ implicat în buna funcţionare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, demonstrând un angajament autentic şi durabil pe toate palierele: menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea durabilă şi promovarea drepturilor omului, a democraţiei şi statului de drept, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la celebrarea a 75 de ani de existenţă a organizaţiei şi a 65 de ani de apartenenţă a României la ONU. "Ataşamentul profund şi consecvent al României pentru multilateralism şi dreptul internaţional, protejarea drepturilor universale ale omului şi promovarea reglementării diferendelor de orice fel prin mijloace paşnice rămân constante fundamentale ale cadrului de acţiune internaţională a ţării noastre – alături de cei trei piloni centrali ai politicii externe a României, creşterea rolului şi profilului României în cadrul Uniunii Europene, şi respectiv a NATO, întărirea şi extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite", subliniază şeful diplomaţiei române. El adaugă că pandemia de COVID-19 a dovedit importanţa cooperării multilaterale pentru abordarea provocărilor globale. În acest context, Aurescu subliniază că avem nevoie de o Organizaţie "eficientă, capabilă să răspundă adecvat atât provocărilor pre-existente la adresa păcii, securităţii şi drepturilor omului, cât şi provocărilor emergente şi tendinţelor care se conturează în contextul actualei crize pandemice". În acest context, ministrul român adaugă că România rămâne un susţinător al reformei ONU, în acord cu abordările propuse de Secretarul General al ONU şi cu obiectivele Declaraţiei politice adoptate în contextul celebrării a 75 de ani de la crearea Organizaţiei. "România va continua să fie un susţinător activ al diplomaţiei multilaterale eficiente şi se va implica, prin parteneriate multilaterale, pentru identificarea răspunsurilor la provocările globale actuale, ce vizează inclusiv domenii din sfera tehnologiei, a digitalizării şi a inteligenţei artificiale. Tehnologia digitală a informaţiilor şi comunicaţiilor este esenţială pentru a realiza Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă şi cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă", adaugă Bogdan Aurescu. În 1945, reprezentanţii a 50 de ţări s-au întâlnit la San Francisco pentru a elabora Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a fost semnată la 26 iunie 1945. ONU şi-a început oficial activitatea la 24 octombrie 1945, după ce Carta a fost ratificată de China, Franţa, Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Statele Unite şi de o majoritate a celorlalţi semnatari. Carta ONU este cel mai important document juridic care reglementează relaţiile internaţionale, stabilind drepturile şi obligaţiile statelor membre şi principiile esenţiale ale relaţiilor internaţionale. Cele mai semnificative tratate internaţionale multilaterale care au fost încheiate ulterior se raportează la principiile Cartei ONU. Dorinţa României de a face parte din ONU a fost exprimată oficial încă din 1946, însă aderarea ţării noastre a fost blocată până în 1955. La 14 decembrie 1955, Adunarea Generală (AG) a decis, prin Rezoluţia nr. 995(X), primirea României în ONU, alături de alte 15 state: Albania, Austria, Bulgaria, Cambodgia, Finlanda, Spania, Ungaria, Iordania, Irlanda, Italia, Laos, Libia, Nepal, Portugalia, Sri Lanka. În prezent, Organizaţia Naţiunilor Unite numără 193 de state membre. AGERPRES/(AS – autor: Oana Ghiţă, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
