Badea (MEC): Programe de alfabetizare digitală de la grădiniţă, conexiune 4G pentru toţi elevii – în Strategia digitală a educaţiei

Strategia digitală a educaţiei din România în perioada 2021-2027 cuprinde, printre altele, programe de alfabetizare digitală timpurie, încă de la grădiniţă, programe de formare pentru părinţi, care să îşi susţină copiii în acest proces, dar şi măsuri care anticipează calificările şi competenţele necesare unor meserii noi, conform precizărilor subsecretarului de stat în Ministerul Educaţiei, Jean Badea, la lansarea acestui document. De asemenea, Strategia mai are în vedere operaţionalizarea bibliotecii şcolare virtuale, crearea de clase virtuale, de reţele de profesionişti pentru dezvoltarea de resurse educaţionale şi asigurarea conexiunii la internet la viteză 4G pentru elevii din toată ţara. "Strategia se va implementa pe o perioadă de şapte ani, respectiv până în anul 2027, şi va fi corelată cu exerciţiul de finanţare multianuală europeană. Sunt trei ţinte importante care se referă la întreaga populaţie a României: cel puţin 90% din populaţia României să fie alfabetizată digital, 82% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 34 de ani să fie formată pentru meserii emergente, pentru inserţia de succes pe piaţa muncii (…) şi, foarte important, având în vedere contextul prin care am trecut încă de la declanşarea pandemiei, toate, dar absolut toate unităţile de învăţământ din România să fie dotate cu infrastructură şi cu resurse tehnologice adaptate schimbărilor permanente, altfel spus cu tehnologie de ultim moment", a afirmat Jean Badea, care a coordonat elaborarea Strategiei de digitalizare a educaţiei din România. El a spus că documentul are în vedere dezvoltarea competenţelor digitale pentru elevi şi studenţi la nivelurile prevăzute de cadrul european al competenţei digitale pentru cetăţeni. "La momentul acesta, în România competenţa digitală este inclusă, la nivel gimnazial, în învăţământul obligatoriu, însă studiile care au fost realizate în această perioadă, în contextul COVID-19, arată faptul că este o mare nevoie de dezvoltare a acestor competenţe încă de la nivelurile primar şi preşcolar sau chiar din învăţământul secundar de la celelalte niveluri în zonele defavorizate: în mediul rural, în mediul urban mic şi inclusiv pentru categoria de elevi cu dizabilităţi. Astfel, realizarea de programe de alfabetizare digitală timpurie, încă de la grădiniţă, spre exemplu, ne-ar permite faptul ca, în următorii câţiva ani, să putem utiliza tehnologia atunci când susţinem examenele naţionale pentru clasele a doua, a patra şi a şasea sau să introducem tehnologia atunci când se susţin testările PISA. Suntem printre foarte puţinele ţări la acest moment care mai susţinem testele PISA pe acele caiete de hârtie, majoritatea celorlalte ţări deja utilizează tehnologia", a mai explicat Badea. El a menţionat şi alte măsuri, precum revizuirea curriculumului pentru învăţământul secundar, dezvoltarea de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilităţi, dezvoltarea de stagii de practică pentru studenţi. "O măsură inedită se referă la părinţi şi anume realizarea de programe de formare pentru părinţi, care să le permită acestora să îşi susţină elevii, nu numai în învăţarea online, dar şi în achiziţia de competenţe digitale", a mai spus Badea. Badea a menţionat că în următorii ani pe piaţa muncii vor apărea meserii noi, iar "meserii tradiţionale la momentul acesta vor migra către către zona digitală", menţionând că strategia propune măsuri care anticipează calificările şi competenţele acestor meserii noi. "Aş da un exemplu aici, vedem că meseria de casier probabil în viitor va dispărea, ea va fi înlocuită cu altceva sau va fi înlocuită cu autonomia pe care fiecare dintre noi o vom avea ca să utilizăm tehnologia. Deja vedem la hipermarketuri că au fost introduse acele case inteligente autonome şi casierul, practic, s-a transformat într-un supervizor, asta în măsura în care este nevoie chiar de un supervizor. În acest context, strategia pe care v-o prezentăm astăzi propune măsuri concrete în ceea ce priveşte anticiparea calificărilor şi a competenţelor specifice acestor meserii. De asemenea, sistemul de educaţie trebuie să devină în acest sens unul flexibil şi agil", a mai spus acesta. Badea a mai precizat că în strategie se propune intersectarea filierelor teoretică, vocaţională şi tehnologică. "Spre exemplu, la liceul teoretic specializarea matematică-informatică se poate intersecta cu domeniul automatizări, care se află în domeniul tehnologic sau se poate intersecta cu artele vizuale, din filiera vocaţională, astfel încât să se obţină competenţe specifice pentru ambele ambele filiere", a mai explicat Badea. El a mai menţionat că toate acestea presupun o formare adecvată a cadrelor didactice, menţionând că noile competenţe necesare trec dincolo de zona de competenţe digitale, către un tip nou de strategie de predare, învăţare şi evaluare. "Pentru a putea aplica noile competenţe obţinute, profesorii au nevoie de o infrastructură digitală de adecvată, adică de o platformă de învăţare, unde cadrele didactice vor putea să exerseze încă din etapa de formare iniţială, responsabilitatea învăţării proprii într-un context de siguranţă. Ne referim aici la situaţiile în care au existat blocaje pe care cadrele didactice le-au avut în a aborda tehnologia, un motiv fiind faptul că nu se simt confortabili atunci când nu sunt stăpâni pe tehnologie în faţa elevilor", a mai spus Jean Badea. Strategia vizează educaţie digitală pentru întreaga populaţie pe tot parcursul vieţii, prevăzând relansarea centrelor comunitare de învăţare permanentă – la biblioteci, la centrele culturale. "Segmentele pe care le vizăm, de asemenea, prin acest domeniu sunt tinerii care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare. (…) O altă măsură pe care o propunem o reprezintă stimularea IMM-urilor pentru asigurarea desfăşurării programelor de formare a personalului propriu pentru dobândirea competenţelor digitale prin vouchere care să asigure accesul la acest tip de program", a mai explicat Badea. El a mai spus că în strategie se propune asigurarea conexiunii la internet pentru toate unităţile de învăţământ din România, la viteză 4G pentru elevii din toată ţara, cu posibilitatea oferirii de vouchere pentru cei care provin din comunităţi dezavantajate şi crearea de spaţii comunitare deschise, cu acces gratuit la internet în fiecare comunitate, în mod deosebit în comunităţile vulnerabile. Răspunzând întrebărilor, subsecretarul de stat în MEC a precizat că, în prezent, sunt aproape 2.000 de şcoli care nu au încă accesibilitate totală la internet şi sunt aproximativ 400.000 de elevii care nu au acces la internet. AGERPRES/(AS – autor: Alina Novăceanu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu) Citiţi şi: * Anisie: Digitalizarea educaţiei – angajament pe care toţi miniştrii Educaţiei trebuie să şi-l asume în următorii ani