Sudanul, Egiptul şi Etiopia au reluat duminică negocierile privind controversatul subiect al barajului pe Nil, pe care îl construieşte Addis Abeba, în cadrul cărora au convenit să continue discuţiile în următoarele săptămâni, conform unei declaraţii a ministerului sudanez pentru irigaţii, informează AFP. Ultimele discuţii, care au avut loc prin videoconferinţă la începutul lunii noiembrie, s-au încheiat fără progrese, negocierile fiind blocate de câteva luni. Cairo, dar şi Khartoum, situate în aval, doresc un acord juridic obligatoriu, în special cu privire la gestionarea barajului şi la umplerea rezervorului. Addis Abeba, care consideră Marele baraj al Renaşterii (GERD) esenţial pentru dezvoltarea sa, este reticentă şi susţine că alimentarea cu apă a acestor ţări nu va fi afectată. Duminică, reprezentanţii celor trei ţări au purtat discuţii prin videoconferinţă cu participarea unor oficiali din Africa de Sud, ţara care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Africane, şi a unor observatori internaţionali. S-a ajuns la concluzia că "săptămâna (următoarea) va fi dedicată discuţiilor bilaterale dintre cele trei ţări, experţi şi observatori", a declarat într-un comunicat ministerul sudanez pentru irigaţii şi apă. Aceste discuţii ar trebui să deschidă calea "reluării negocierilor tripartite duminică, 10 ianuarie, cu speranţa că vor fi încheiate la sfârşitul lunii ianuarie", se arată în comunicat. Ministrul etiopian pentru irigaţii a exprimat, la rândul său, un "punct de vedere pozitiv" asupra unui document de lucru difuzat între cele trei ţări şi destinat negocierii, indicând că şi Sudanul susţine metoda aleasă. Egiptul "a respins categoric documentul", a declarat ministerul de resort într-o declaraţie postată pe Facebook. Etiopia, care vede barajul ca pe o etapă esenţială în electrificarea şi dezvoltarea sa, a declarat că a propus abordări alternative care să fie studiate de toate părţile înaintea următoarelor discuţii. "Etiopia se angajează să încheie negocierile cu speranţa de a ajunge la un acord", a continuat ministerul. Barajul provoacă tensiuni în special pentru Egipt, o ţară de peste 100 de milioane de locuitori, care este în proporţie de 97% dependentă de Nil pentru alimentarea cu apă şi care se teme că proiectul îi va reduce accesul la această resursă vitală. Sudanul, care a avut parte de inundaţii soldate cu victime vara trecută, speră că barajul va ajuta la reglarea debitului fluviului, dar a avertizat, de asemenea, că milioane de vieţi vor fi expuse unui mare risc dacă nu se ajunge la un acord. Fluviul Nil, care are o lungime de aproximativ 6.000 de kilometri, este o sursă esenţială de apă şi electricitate pentru zece ţări din estul Africii. AGERPRES/(AS – autor: Raluca Anghel, editor online: Andreea Preda) Sursa foto: Grand Ethiopian Renaissance Dam/Facebook