DNA a cerut strămutarea dosarului familiei Cosma invocând posibilitatea creării de suspiciuni privind imparţialitatea judecătorilor(motivare)

Procurorii DNA Ploieşti au cerut strămutarea dosarului de corupţie al familiei Cosma de la Tribunalul Prahova invocând posibilitatea creării de suspiciuni privind imparţialitatea judecătorilor care ar trebui să soluţioneze cauza, se arată în motivarea Curţii de Apel Ploieşti, care a respins ca nefondată solicitarea Parchetului. Potrivit documentului, DNA a arătat faptul că Mircea Cosma a deţinut mai multe mandate de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, dar şi funcţii de conducere în PSD Prahova, al cărui actual preşedinte, Bogdan Toader, era, la momentul formulării cererii de strămutare, preşedinte al CJ, instituţie care este parte civilă în acest proces. "În motivarea cererii de strămutarea dosarului nr.313/1/2020 al Tribunalului Prahova s-a arătat că este de notorietate faptul că inculpatul… (n.r. Mircea Cosma) a deţinut o perioadă lungă de timp, între anii 200 şi 2004, 2008 şi 2016 funcţia publică de preşedinte al …. precum şi pe aceea de preşedinte al… În luna ianuarie 2020 a fost ales vicepreşedinte al aceleiaşi formaţiuni politice, preşedintele… fiind actualul preşedinte al… în condiţiile în care… are calitatea de parte civilă în… Tribunalului Prahova. A mai susţinut parchetul că inculpatul… a deţinut şi deţine în continuare o importantă poziţie în ierarhia socială şi politică din judeţ, fiind o persoană publică ale cărei acţiuni sunt urmărite de comunitatea prahoveană precum şi că notorietatea persoanelor este valabilă şi în cazul inculpatului… fost deputat în Parlamentul României (n.r. Vlad Cosma). Faţă de aceste argumente s-a apreciat că s-ar putea crea suspiciuni rezonabile legate de imparţialitatea judecătorilor care ar trebui să soluţioneze dosarul nr.313/*1/2020. Totodată, s-a precizat că datorită articolelor apărute în presa locală şi centrală, în emisiuni realizate de diverse posturi de televiziune cât şi din comunicatele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la acest moment se ştie faptul că la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie au existat şi există în lucru dosare formate în urma plângerilor penale depuse de inculpaţii …şi împotriva procurorilor DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti în care au fost audiaţi şi magistraţi judecători de la instanţele prahovene, inclusiv de la Tribunalul Prahova", se precizează în motivarea instanţei. În aceste condiţii, DNA Ploieşti a cerut strămutarea cauzei la un alt tribunal din circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, considerând că judecarea dosarului trebuie să aibă loc în condiţii "normale şi de echitate". Cererea procurorilor anticorupţie a fost respinsă de Curtea de Apel Ploieşti, care a apreciat că pretinsa împrejurare referitoare la faptul că ar fi afectată imparţialitatea judecătorilor din cadrul Tribunalului Prahova, raportat la poziţia inculpaţilor în judeţul Prahova, nu a fost dovedită. "Mai mult decât atât, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (…) Curtea constată că inculpaţii … şi…, în prezent, nu mai deţin funcţii publice şi nici structurile de conducere în… (…) În concluzie, Curtea reţine că, în speţă, nu se invocă şi nici nu se conturează date în legătură cu motivele strict prevăzute de dispoziţiile legale pentru a se dispune strămutarea cauzei, aşa încât se apreciază că această cerere de strămutare nu este întemeiată, nerezultând date certe şi concrete în legătură cu un pericol real şi iminent de tulburare a ordinii publice în comunitatea locală, iar în motivele invocate de Parchet, neexistând nici elemente solide, argumentate, în măsură să determine concluzia că imparţialitatea judecătorului ar fi afectată datorită calităţii părţilor ori împrejurărilor cauzei", se mai menţionează în document. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis definitiv, în luna mai, că Tribunalul Prahova este instanţa competentă să judece dosarul familiei Cosma, decizia fiind pronunţată după ce dosarul s-a plimbat aproape opt luni între Tribunalul Prahova şi Instanţa supremă, cele două instanţe susţinând că nu au competenţa să judece acest caz. Iniţial, în noiembrie 2016, un complet de trei judecători de la ÎCCJ a dat o primă sentinţă în acest caz. Fostul preşedinte al CJ Prahova Mircea Cosma a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce fiul său, Vlad Cosma, a primit cinci ani de închisoare. De asemenea, omul de afaceri Răzvan Alexe şi fostul şef al Direcţiei Patrimoniu din cadrul CJ Prahova Daniel Alixandrescu au primit doi ani şi şase luni şi, respectiv, şase ani de închisoare. Ulterior, în martie 2018, în apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a decis rejudecarea dosarului, pe motiv că o parte dintre martori au dat declaraţii contradictorii în instanţă şi există suspiciuni legate de modul în care procurorii de la DNA Ploieşti au administrat probele. Dosarul a fost trimis atunci la Secţia penală a ÎCCJ. La rejudecare, procesul a fost amânat de mai multe ori, o parte dintre judecătorii din complet au fost schimbaţi, după care dosarul a fost trimis, în septembrie 2019, la Tribunalul Prahova, unde procesul trebuia să se rejudece. Pe 20 ianuarie 2020, Tribunalul Prahova a trimis dosarul înapoi la Instanţa supremă, susţinând că există un conflict negativ de competenţă între acest tribunal şi Instanţa supremă. Ulterior, în luna mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv că nu există un conflict negativ de competenţă, iar dosarul s-a întors la Tribunalul Prahova. În data de 11 aprilie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată, sub control judiciar, pe Vlad Cosma, acuzat de trafic de influenţă, şi pe Mircea Cosma, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Răzvan Alexe a fost acuzat de trafic de influenţă şi dare de mită şi Daniel Alixandrescu – de luare de mită şi abuz în serviciu. Potrivit DNA, în perioada 2012 – 2013, Răzvan Alexe (apropiat al familiei Cosma) şi fostul deputat Vlad Cosma au pretins şi primit de la trei reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, denunţători în cauză, suma totală de 4.410.149 lei, disimulată în contravaloarea unor lucrări subcontractate fictiv de aceste societăţi către două firme controlate în fapt de Alexe. Procurorii susţin că sumele de bani au fost pretinse şi primite de cei doi în schimbul intervenţiei la persoane cu putere de decizie din cadrul CJ Prahova, şi anume, la Mircea Cosma şi Daniel Adrian Alixandrescu (director executiv al Direcţiei Patrimoniu, având în subordine Serviciul Achiziţii Publice şi Contracte, precum şi Serviciul Urmărire Lucrări Publice), astfel încât societăţile să obţină trei lucrări de modernizare/ întreţinere a drumurilor, dar şi pentru a deconta cu prioritate lucrări deja efectuate. Conform DNA, pentru ca societăţile denunţătorilor să câştige cele trei lucrări, în cadrul CJ Prahova s-au desfăşurat, sub directa implicare a lui Mircea Cosma şi Daniel Alixandrescu, proceduri de achiziţie publică, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi prin care bugetul judeţului a fost prejudiciat cu suma totală de 6.077.273 lei. "Pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu rezultate din lege şi din fişa postului şi pentru a favoriza cele trei societăţi comerciale, inculpaţii Cosma Mircea şi Alixandrescu Daniel Adrian au pretins şi primit de la inculpatul Alexe Răzvan o parte din sumele pretinse şi primite de acesta de la denunţători, respectiv 1.890.064 lei – inculpatul Cosma Mircea şi 130.000 lei – inculpatul Alixandrescu Daniel Adrian. Anterior, în perioada 2010 – 2011, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, inculpatul Cosma Mircea a mai pretins de la reprezentantul de atunci al uneia dintre cele trei societăţi comerciale (în prezent decedat), în schimbul decontării cu prioritate a sumelor datorate de autoritatea publică judeţeană pentru lucrări executate de această firmă, suma totală de 900.000 lei, din care a primit 550.000 lei", susţin procurorii. Conform DNA, suma a fost disimulată în contravaloarea unor suprafeţe de teren arabil, obiect al unor contracte de vânzare-cumpărare autentificate, în baza cărora societatea le-a "achiziţionat" de la persoane interpuse de inculpat, apropiate familiei sale, la preţuri supraevaluate. Obiectul mitei l-a reprezentat în acest caz diferenţa dintre preţul de vânzare către societatea respectivă şi preţul cu care terenurile fuseseră efectiv cumpărate anterior, de la primii proprietari şi este în cuantum de 487.000 lei. AGERPRES / (AS – autor: Anamaria Constantin, editor: Marius Frăţilă, editor online: Andreea Lăzăroiu)