INTERVIU Moraru (AFIR): Anul acesta, în vremuri grele, s-au plătit 656 de milioane de euro prin PNDR-2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a plătit anul acesta fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor şi autorităţilor publice locale peste 656 de milioane de euro, depăşind ţinta anuală de absorbţie stabilită la 550 de milioane de euro pentru măsurile de investiţii, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, Mihai-Liviu Moraru, directorul general al AFIR. El a susţinut că rata de absorbţie a banilor europeni alocaţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 este în prezent de 67%, dar se ridică la 74% dacă se iau în calcul sumele obţinute din prefinanţare, România ocupând locul 12 la nivelul UE din acest punct de vedere. Şeful AFIR a subliniat că aproape toate fondurile europene alocate prin PNDR 2020 au fost contractate, singura măsură pentru care se va deschide o nouă sesiune anul viitor fiind 6.1, măsura dedicată tinerilor fermieri din Diaspora, unde sunt disponibile în jur de 20 de milioane de euro. Moraru a mai vorbit în interviu şi despre fondurile de tranziţie alocate României, "bani noi cu reguli vechi", respectiv o sumă de circa 2,15 miliarde de euro pentru perioada 2021-2022 şi despre noul Program Naţional Strategic al României pentru perioada 2021-2027, care se va concentra pe trei obiective principale: depozitare-procesare, asociere şi ferme de familie. AGERPRES: 2020 a fost un an atipic, cu multe restricţii şi provocări. Cum a fost pentru AFIR din punct de vedere al absorbţiei fondurilor europene? Mihai-Liviu Moraru: AFIR este o instituţie cu un istoric, cu rezultate foarte bune, suntem deja la a treia programare. Rezultatele din 2020 au fost din punctul meu de vedere excepţionale având în vedere acest context greu în care ne aflăm, atât la nivel global cât şi local. S-au strâns multe probleme pentru beneficiarii noştri, pentru că unii dintre ei au fost nevoiţi să se confrunte, pe lângă implementarea proiectelor, şi cu efectele acestei secete pedologice, cu pierderi de recoltă şi, implicit, cu pierderi de venit. Acestea vor fi însă compensate prin programele pe care le are în implementare Guvernul României. Este această măsură N21 Covid, cu o sumă disponibilă de 150 de milioane de euro, un ajutor suplimentar pentru fermierii români greu încercaţi de această perioadă nefastă. Ce am făcut noi anul acesta? Am plătit 656 de milioane de euro în perioada 15 octombrie 2019 – 15 octombrie 2020. Vorbim aici strict de bani europeni, fără contribuţia naţională, care au venit deja sau vor ajunge până la finele anului în bugetul de stat. 415 milioane de euro din această sumă sunt investiţii, sunt lucruri pe care le vedem astăzi, le vedem funcţionale şi peste un an şi poate şi peste 10-15 ani. Astfel, AFIR a efectuat în acest an financiar plăţi în valoare de 198 de milioane de euro către fermieri, a plătit 216 milioane de euro autorităţilor locale, beneficiarii publici ai PNDR 2020. De asemenea, Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au beneficiat prin subprogramul LEADER de 81 de milioane de euro, procesatorilor le-a fost transferată o sumă de 48 de milioane de euro, iar antreprenorilor 25 de milioane de euro. Tot în acest an financiar, AFIR a efectuat plăţi însumând 19 milioane de euro pentru măsurile de sprijin (soft) finanţate în cadrul PNDR 2020. Anul trecut, în vremuri bune, s-au plătit 524 de milioane de euro, iar anul acesta, în vremuri grele, 656 milioane de euro. AGERPRES: Care este la ora actuală rata de absorbţie a fondurilor europene din PNDR 2020? Mihai-Liviu Moraru: În prezent, rata de absorbţie este de 67%, dar dacă adăugăm şi prefinanţarea este de 74%. Obiectivul nostru este să ajungem în 2023 (N+3) să luăm toţi banii. Dar sunt multe variabile. Pot să apară pe parcurs proiecte care se reziliază, beneficiari care renunţă la proiecte. Sunt proiecte care nu au mai ajuns la contractare. O problemă legată de rezilierea contractelor o avem prin prisma HG 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor PNDR. Sunt beneficiari care nu au depus în dosare cerere de plată în doi ani de la data semnării contractului de finanţare. La ora actuală, vorbim despre proiecte reziliate de ordinul zecilor de milioane de euro, dar nu este un impact mare pentru că avem segmente de supra-contractare. AGERPRES: Ce fonduri mai sunt disponibile din actualul PNDR? Veţi lansa noi sesiuni de depunere de proiecte? Mihai-Liviu Moraru: Cam totul este contractat, sume nu prea mai sunt disponibile, poate pe măsura 6.1 dedicată tinerilor fermieri din Diaspora. Vom relansa măsura în nişte condiţii mai "friendly". Vorbim tot de o sumă de 20 de milioane de euro. Se doreşte cât mai repede, Autoritatea de Management pentru PNDR decide, dar sume nu prea mai sunt disponibile. La noi, focusul va fi pe plată în următorii trei ani, pentru că vrem să ducem absorbţia cât aproape de sută la sută. Pe de altă parte, am demarat la nivelul MADR, sub coordonarea domnului ministru, împreună cu AM-PNDR şi cu secretarii de stat implicaţi direct, discuţii privind tranziţia. Aici o să avem o alocare pe următorii 2 ani, în speţă 2021-2022, de 2,15 miliarde de euro, pe care îi vom putea folosi, cum spunem noi, "bani noi cu reguli vechi". Şi de aici s-ar putea să apară sesiuni mult mai clare şi cu sume mai consistente. Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO AGERPRES: Concret, unde vor fi alocaţi aceşti bani care vor veni în perioada de tranziţie? Mihai-Liviu Moraru: Eu consider că este important şi elementar către depozitare, procesare şi asociere. Noi avem nişte lipsuri şi vă dau două exemple de produse de bază: mărul şi laptele. La mere, producţie avem, dar din ianuarie şi până în martie nu mai găsim un măr românesc pe piaţă. Aş vrea să vă spun despre un proiect foarte frumos, al Cooperativei Agricole Gold-Fruct Udeşti, din judeţul Suceava, un proiect de 6 milioane de euro, prin care a dezvoltat o capacitate de stocare a merelor de 2.400 de tone, unde nu se foloseşte frig ci atmosfera controlată. În speţă, se extrage oxigenul din aerul unde stau merele, ajungând la un procent 98-99% azot, ceea ce opreşte procesul biologic. La ora actuală, Cooperativa a ajuns cu merele Conacul Vultureşti inclusiv în zona de retail din Bucureşti. Deci, ar fi foarte bine dacă am reuşi pe componenta de depozitare, cel puţin, să mai reducem din balanţa asta comercială care pe toţi ne sperie. Sperăm ca în 2-3 ani să vedem şi roadele programului pomicol pe care l-am implementat, roadele celor 300 de milioane de euro investiţii în exploataţii pomicole. La fel şi la lapte, de la 80 de bani pe care îi ia fermierul din zona de munte pe un produs ecologic montan până la 6-7 lei cât ajunge laptele la raft, cineva mănâncă foarte mult pe acest lanţ şi fermierul are de suferit. Ce trebuie să facă fermierul? Să proceseze. Cum? Cu ajutorul celui de-al treilea obiectiv: forma asociativă şi ferma de familie. În momentul în care s-a lansat sub-măsura 4.1, prima sesiune a avut nişte lucruri foarte interesante şi trebuie insistat asupra lor. Se putea ridica intensitatea sprijinului de la 50% la 70% fiind vorbă de zona montană defavorizată şi dacă se venea într-o formă asociativă sau cu componenta de procesare. Eu am insistat foarte mult în judeţul Suceava, cu sprijinul GAL care ar fi putut să închege acest lucru, dar fiind un mare procesator în zonă în momentul respectiv nu s-a reuşit. Revin, sunt trei lucruri importante: depozitare-procesare, ferma de familie şi forma asociativă. De altfel, aceştia sunt cei trei piloni pe care se va concentra Programul Naţional Strategic 2021-2027. AGERPRES: Care au fost cele mai de succes măsuri în actualul PNDR şi reversul, cele mai neatractive pentru beneficiari? Mihai-Liviu Moraru: Toate măsurile importante şi relevante pentru AFIR nu au dus lipsă de solicitanţi, nu au dus lipsă de contractare. Ca importanţă în sectorul agricol vorbim de sub-măsura 4.1 – Investiţii în exploataţii agricole, cu o alocare de un miliard de euro şi 300 de milioane pe 4.1a în sectorul pomicol, sume contractate integral, vorbim de sub-măsura 4.2 – Investiţii în procesare, cu 600 de milioane de euro, 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri, o măsură cu un mare succes, care avut o alocare de 466 milioane de euro, bani contractaţi aproape integral, cu peste 10.000 de beneficiari, 6.3 – sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, cu 150 de milioane de euro investiţi în ferme de subzistenţă; putem vorbi şi de investiţiile pentru beneficiarii publici. Eu consider că acestea au fost măsurile de bază, nucleul dur, ca să spun aşa. Pe de altă parte, sunt supărat pentru că alocarea pe măsurile non-agricole în cadrul acestui program, vorbim de un total 282 de milioane de euro cumulat pe sub-măsurile 6.2 şi 6.4 a fost un pic nedreaptă pentru solicitanţii noştri. S-a ajuns aproape la sistem de loterie. S-au consumat aceşti bani de trei ani, în 2017 fiind ultima sesiune. De exemplu, la 18,5 milioane de euro disponibile pe 6.2 s-au depus proiecte de 147 de milioane de euro, din care la 100 de milioane erau proiecte de peste 90 de puncte şi s-a intrat la criterii suplimentare de departajare. AGERPRES: Nu mai există nicio soluţie pentru finanţarea acestor proiecte? Mihai-Liviu Moraru: Din păcate nu. Mi-aş dori o alocare mai consistentă pe această componentă non-agricolă, pe care o consider importantă, pentru că vorbim despre dezvoltare rurală. Într-adevăr, obiectul AFIR este în a investi în exploataţii agricole, în procesare, în infrastructura satelor, dar este importantă şi această componentă non-agricolă, pentru că o văd ca o sursă suplimentară de venit, un back-up al fermierului, al procesatorului, dacă nu merge partea agricolă. AGERPRES: Puteţi da câteva exemple de astfel de proiecte non-agricole? Mihai-Liviu Moraru: Tot din Suceava, pentru că este judeţul pe care îl ştiu mai bine, am o experienţă vastă acolo. Era o firmă care producea site de poliuretan, care erau folosite în filtrare la minereuri. Le făceau pe comandă, primeau o matrice şi fabricau aceste site. Am mai avut un proiect, o mică făbricuţă de îmbuteliere ape de masă, dar şi mici ateliere meşteşugăreşti. În judeţul Suceava, avem 114 pensiuni construite prin măsura 3.1.3 în programarea anterioară. Dacă rămân măcar jumătate în circuitul turistic, după finalizarea perioadei de monitorizare, tot ar fi bine. AGERPRES: Ce estimări aveţi în privinţa absorbţiei de fonduri europene pentru următorul an? Mihai-Liviu Moraru: Acum suntem în analiză, în prima fază cer cifrele asumate de la nivelul oficiilor judeţene şi de la centrele regionale, iar ulterior le vom ajusta ţinând cont de toate elementele. Mi-aş dori să reuşim în intervalul octombrie 2020 – octombrie 2021 să mergem măcar pe cifra pe care o avem în momentul de faţă, pentru că asta ne-ar permite cumva să uşurăm eventualele hei-rupuri pe care le-am avea spre sfârşit de program. Întotdeauna ne dorim şi mai mult, dar sunt încă multe necunoscute. AGERPRES: Pe ce loc se clasează în prezent România într-un clasament al absorbţiei fondurilor europene? Mihai-Liviu Moraru: Pe locul 12, dar important este ca în 2023, după N+3, să avem absorbţie de aproape sută la sută şi bani care au fost absorbiţi corect. Degeaba suntem primii astăzi dacă peste 7 ani vom fi primii şi la recuperare debite. AGERPRES: Cum stăm astăzi pe partea aceasta de recuperări de debite şi ce nereguli au fost sesizate de Comisie în implementarea proiectelor din PNDR? Mihai-Liviu Moraru: Pe de o parte sunt nereguli, pe de altă parte sunt fraude. Sunt debite care se constituie pe parcursul implementării şi evident care se pot constituit la 7- 8 ani de la finalizare. Mi-aş dori să avem un impact cât mai redus, am încercat să mergem mai mult şi pe partea de prevenţie, de a eşantiona cu direcţia de control şi antifraudă, ca să avem o plasă de siguranţă suplimentară. Cunosc foarte bine importanţa acestei componente şi modul în care se uită Bruxelles-ul la noi şi pe partea această mai sensibilă, dar noi ca instituţie dăm dovada de cele mai bune intenţii şi depunem toate eforturile pentru a depista, a opri şi a bloca aceste elemente. AGERPRES: Aţi spus că ştiţi modul în care se uită Bruxelles-ul la noi. Concret, cum ne vede pe zona aceasta a neregulilor? Mihai-Liviu Moraru: Ne văd bine, dar mereu apar întrebări. Acum, în noiembrie, avem o şedinţă pe nişte nereguli, lucruri sensibile pe care le-a sesizat pe componentele de achiziţii la beneficiarii publici. Practic este o discuţie privind paşii făcuţi de agenţie pentru a clarifica toate aceste aspecte. Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO AGERPRES: Despre ce sume este vorba în cazul acesta? Mihai-Liviu Moraru: Nu avem o cifră în momentul de faţă. Ne-au spus doar că este vorba de un portofoliu de plăţi din perioada 2017 până în 2019 şi noi trebuie să analizăm toată componenţa de achiziţii şi unde am constatat nereguli. Sperăm că va fi o sumă cât mai mică, dar o decizie de la Bruxelles se poate concretiza cam într-un an. Urmează runde de negocieri pentru a analiza portofoliul de proiecte cu grad de risc, iar intervalul de timp al plăţilor ar putea intra într-o eventuală discuţie privind o corecţie financiară. Cu siguranţa sunt cu ochii pe noi şi noi trebuie să depunem toate eforturile. Întotdeauna am fost de părere că banii europeni şi banii contribuabililor români trebuie să fie cheltuiţi corect şi eficient. AGERPRES: Aţi anunţat la preluarea mandatului, în luna iunie, că veţi face o analiză a întregii activităţi a instituţiei din punct de vedere al stadiului implementării PNDR 2020 şi al procedurilor de lucru, dar şi pentru a îmbunătăţi relaţia cu beneficiarii. Aţi făcut această analiză? Mihai-Liviu Moraru: Când am venit în iunie am regândit obiectivele pe care le avea AFIR. Obiectivul iniţial pe care l-am găsit, stabilit în vremuri bune, respectiv în octombrie 2019, prevedea o absorbţie de 550 de milioane de euro pentru 2020. Eu personal nu am fost de acord cu acest obiectiv şi am ştiut că putem mai mult, ceea ce s-a şi concretizat. De la 550, am închis targetul pe 656 de milioane de euro, după cum v-am spus, bani care ajung la bugetul de stat în 2020. Tot ceea ce se plăteşte după 15 octombrie intră în anul următor, de aceea am depus nişte eforturi ca să aducem o sumă cât mai mare în acest an. AGERPRES: Ce măsuri aţi luat în urma acestei analize? Mihai-Liviu Moraru: Am regândit un pic procedurile în ceea ce priveşte vizitele pe teren, oferind cumva mai mare flexibilitate colegilor noştri dată fiind situaţia epidemiologică cu care ne-am confruntat. Astfel, nu s-a mai mers pe teren în situaţiile în care aveam noi o problemă în structură cu colegi suspecţi de Covid, în locurile în care era carantină sau în care beneficiarul nostru ne informa că are o problemă de sănătate, evident confirmată de autoritatea statului. După prima lună am redistribuit sumele şi am crescut obiectivul de plată pentru anumite structuri la nivel teritorial, raportându-mă la un istoric destul de amplu, vorbesc de 5 ani în urmă. M-am uitat la tot ceea ce a realizat fiecare structură în materie de plăţi, în materie de valoare, şi nu în ultimul rând, la un parametru care nu prea a fost utilizat, unul simplu şi cuantificabil: resursa umană. Existau nişte discrepanţe foarte mari la nivelul oficiilor judeţene. Erau structuri unde cu 20 de colegi s-a plătit de 4 sau 5 ori mai mult ca în alte structuri în care lucrau tot 20 de persoane. Şi am avut în vedere toţi factorii: mărimea judeţului, specificul agricol al judeţului, populaţia, numărul de exploataţii agricole şi pe urmă am trecut efectiv la partea de evaluare. Au fost judeţe unde s-a evaluat mult şi s-a contractat puţin. Am continuat cu contractarea, ce s-a contractat şi ce s-a plătit şi în final cifra cea mai relevantă, ce a mai rămas de plată. AGERPRES: În câte judeţe aţi găsit astfel de situaţii? Mihai-Liviu Moraru: O să vă dau extremele la 15 octombrie 2020: cel bun judeţ a plătit 10,4 milioane de euro, iar cel mai slab judeţ 1,34 milioane de euro, în condiţiile în care cel bun judeţ are 20 de oameni, iar cel mai slab 17. Deşi cel mai slab judeţ este în zona montană şi are o populaţie şi suprafaţă ceva mai mică, tot nu se justifică diferenţa. De-a lungul timpului centrele regionale au devenit nişte instituţii supra-aglomerate din punct de vedere al încărcăturii. Ce v-am spus eu este o comparaţie între oficiile judeţene. Dacă este să comparam un centrul regional de vârf, în speţă vorbim de Centru Regional 2 Constanţa şi Centrul Regional 6 Satu Mare, acestea au plătit fiecare în jur de 80 de milioane de euro şi fiecare deţine cam 50 – 60 de colegi. O soluţie pe care am găsit-o a fost mutarea resursei umane, pentru că acum ne-am digitalizat şi un coleg dacă nu merge pe teren poate să lucreze la fel de bine un proiect de la Constanţa, deşi el poate să stea la Maramureş. Mutarea masivă a forţei de muncă în a ajuta centrele regionale, cei drept pentru o perioadă limitată, este o soluţie, dar nu e prima dată când o spun, doar de peticeală. Am insistat foarte mult pentru că era o reticenţă în ceea ce priveşte sprijinul acordat centrelor regionale. Dar, consider că este firesc, dacă era un judeţ cu un ritm de lucru mai light, ca să spun aşa, să te duci la un centru regional unde este un batalion disciplinar. Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO AGERPRES: S-au dat oameni afară în sistem, pentru că nu au vrut să ajute în altă parte? Mihai-Liviu Moraru: Nu. Nu am avut astfel de cazuri. Nu am ajuns să avem discuţii atât de contondente şi sensibile. Dar am cerut acest ajutor pentru nu a epuiza un coleg şi sunt colegi a căror încărcătură m-a oripilat, vorbind ca om care a lucrat în sistem şi în posturi de execuţie şi înţelege ceea ce înseamnă încărcătura unui coleg. Sunt însă şi colegi care lucrează mai puţin. De aceea am cerut să aibă în vedere o distribuire cât se poate de echitabilă, onestă, să nu mai existe această abordare, "păi colegul nu prea se pricepe". Eu am răspuns că atunci când mă uit pe fluturaşul de salariu al colegului respectiv nu îmi rezultă că nu s-ar pricepe. Nepriceperea nu-i trecută în fluturaş. Nu se poate să-i dai unui coleg 5 lucrări pentru că el se pricepe, iar celuilalt poate una, pentru că nu prea se pricepe. Abordarea "nu se pricepe" nu e în regulă. AGERPRES: Aş vrea să vorbim şi despre noul Program Naţional Strategic 2021-2027. Cum este structurat în momentul de faţă? Mihai-Liviu Moraru: Neavând un regulament european este greu să-l structurăm, dar nevoile sunt tot aceleaşi pe care vi le-am expus: depozitare-procesare, ferme de familie, forme asociative. Vom avea 6,7 miliarde de euro, dar pe lângă aceste sume vor mai avea şi cele 750 de milioane de euro prin Programul Naţional de Rezilienţă şi Relansare (RNRR). Aici este o chestiune de siguranţă alimentară, în care multe state europene şi-au dovedit fragilitatea. Se va merge tot pe o continuare a unor sub-măsuri din actualul program, cum este sub-măsura 4.1, care are deja un istoric mai amplu în spate. Este clar că vor continua investiţiile în exploataţiile agricole, dar va fi o oportunitate şi pentru fermele de familie, fermele de subzistenţă, pentru a putea păşi mai departe. Este important pentru investiţia în exploataţie ca fiecare să îşi găsească chiar şi cele mici ferme o soluţie cât de mică de procesare. Trebuie să avem în vedere principalele surse de import, principalele categorii de produse din import, un clasament, pentru că acolo eşti în suferinţă, fie că nu ai o producţie suficientă, fie că nu ai o producţie competitivă. Cu siguranţă se va continua şi cu măsura de instalare a tinerilor fermieri, deoarece CE a mers până la ideea de a creşte valoarea sprijinului la 100.000 de euro, deşi încă nu s-a luat o decizie în acest sens. Măsurile pentru activităţi non-agricole ar trebui să aibă o alocare mai substanţială şi să aibă în vedere creşterea capacităţii de procesare. Ne-am dori să mergem în paralel cu cei de la Comisia Europeană, ca atunci când vom avea cristalizate "guideline-urile" principale să fim pregătiţi cu un draft. Repet, în primul rând trebuie să vedem care sunt cele 10 produse de bază pe care le importăm, care sunt cele 10 produse procesate pe care le importăm şi pe urmă este uşor să stabilim nişte priorităţi şi să acordăm punctaj suplimentar unei ramuri care ne apasă. Noi avem problemă şi pe partea de zootehnie şi pe partea vegetală şi pe partea de cultură mare. Tot timpul dau exemplul cerealelor la pungă. Unde sunt produse? În Polonia. Eu mă uit des pe etichetele produselor şi în măsura în care pot, cumpăr doar produse fabricate în România. Vă dau un exemplu la lapte. A apărut o noutate: ambalat în România – produs în România. Caşcavalul La Dorna, acum este produs în Cehia sau Croaţia. Trebuie să avem în vedere că în momentul în care cumpăr un produs fabricat în România cineva va câştiga un salariu în România, iar acea persoană va da statului 41,5% din ce ia, iar din cei 58,5% care-i rămân, dacă va cumpăra produse fiscalizate, va mai da statului 19% TVA. Şi toate acestea se răsfrâng în bunăstarea tuturor. AGERPRES: Când estimaţi că va fi transmis un prim draft al PNS la Bruxelles? Mihai-Liviu Moraru: Eu personal mi-aş dori până la sfârşitul anului. Dar acum se discută despre PNRR. El trebuie acum creionat, pentru că avem 6,5 miliarde de euro pe partea de gestionare a apei şi 750 de milioane de euro pentru depozite. În noiembrie trebuie să avem elementele de bază pe RNRR. Este mult mai amplu. Nu pot spune acum dacă anul viitor vor fi lansate măsuri pe acest program, însă vă pot confirma că vor fi sesiuni anul viitor pe programul de tranziţie. AGERPRES/(AS – autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)