Ionescu (ASF): Sistemul de pensii private rămâne unul dintre segmentele cel mai puţin afectate în actualul context

Sistemul de pensii private rămâne unul dintre segmentele cel mai puţin afectate în contextul incertitudinii internaţionale generată de pandemia COVID-19, a afirmat, miercuri, Valentin Ionescu, director al Direcţiei de Strategie şi Stabilitate Financiară din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). "Pieţele financiare nebancare din România au arătat o bună rezilienţă în faţa şocurilor care au lovit economiile europene în acest an, ca efect al materializării unui nou risc reprezentat de apariţia pandemiei COVID-19. Sistemul de pensii private rămâne unul dintre segmentele cel mai puţin afectate în contextul incertitudinii internaţionale generată de pandemia COVID-19, datorită caracterului său de economisire şi investire pe termen lung, în contextul unei politici investiţionale prudente, echilibrate şi diversificate, care i-a permis încă de la înfiinţarea să traverseze cu bine şi pe teritoriu pozitiv perioadele turbulente care au avut loc până acum. Şi de data aceasta, fondurile de pensii private au depăşit perioada de volatilitate ridicată din luna martie a acestui an, stabilizându-se şi adaptându-se la noile condiţii de pe pieţele financiare, înregistrând în acelaşi timp creşteri importante ale activelor aflate în administrare la randamente anualizate superioare inflaţiei", a declarat Valentin Ionescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului privind stabilitatea pieţelor financiare – semestrul II 2020. El a spus că pentru piaţa organismelor de plasament colectiv cele mai relevante sunt riscurile investiţionale, riscul de credit şi riscul de lichiditate. În continuare, acestea sunt gestionate în general adecvat la nivelul întregii pieţe, prin diversificarea şi prin respectarea politicilor de investiţii asumate prin prospectele fondurilor. Complexitatea redusă a pieţei face ca, deocamdată, aceste riscuri să nu fie amplificate prin utilizarea levierului financiar, instrumentele financiare complexe (ex. derivate, structurate, obligaţiuni rezultate în securitizare etc.) neavând o pondere semnificativă în activele totale. Nivelul ridicat al concentrării serviciilor de depozitare este unul ridicat şi la T3 2020, din aceleaşi cauze structurale ca şi în situaţia fondurilor de pensii. Valentin Ionescu a menţionat că pentru cea de-a doua componentă a pieţei de capital, piaţa bursieră locală, sunt relevante riscul de piaţă şi riscul de lichiditate. Prima parte a anului 2020 marchează un nivel semnificativ mai ridicat de volatilitate pe piaţa bursieră, comparativ cu anul 2019, acestea fiind determinate de efectele economice cauzate de pandemia COVID-19. Pe piaţa bursieră locală, volatilitatea ridicată declanşată de pandemia SARS-CoV-2 a început să se diminueze semnificativ. În prezent, volatilităţile indicilor Bursei de Valori Bucureşti s-au redus, iar riscul rămâne deocamdată unul mediu spre scăzut. În ceea ce priveşte piaţa asigurărilor, el a precizat că gradul ridicat de concentrare reprezintă o vulnerabilitate atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât şi din perspectiva cotelor de piaţă semnificative deţinute de un număr relativ mic de societăţi de asigurare. Dependenţa pieţei locale de asigurările auto a adus pierderi societăţilor de asigurare de-a lungul timpului. Valentin Ionescu susţine că se constată înregistrarea unor rate combinate ale daunei supraunitare pentru clasele A10 (RCA şi CMR) şi A3 (CASCO) în perioada 2018 – 2020, ceea ce indică pierderi ale societăţilor pe aceste categorii de asigurări. Totuşi, per ansamblul întregii pieţe, ratele SCR şi MCR sunt supraunitare. În opinia directorului Direcţiei de Strategie şi Stabilitate Financiară din cadrul ASF, COVID-19 duce la o schimbare de paradigmă pentru componentele cheie ale riscurilor şi ale factorilor determinanţi, modificând profilul de risc al multor clase de active. Progresul pandemiei şi repercusiunile sale economice sunt profund ambigue, ceea ce poate fi o provocare pentru formularea de măsuri microprudenţiale şi macroprudenţiale perfect adaptate. Totuşi, prin măsurile propuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară, coroborat cu cele luate de toate instituţiile supravegheate, riscurile au fost diminuate, astfel încât pieţele financiare din România, până în acest moment, au arătat o bună rezilienţă în faţa şocului dat de pandemie. El a mai spus că în această perioadă scursă de la începutul pandemiei, când digitalizarea a evoluat rapid, iar cadrul de reglementare la nivel european este şi el în continuă schimbare, menţinerea integrităţii pieţelor financiare nebancare este critică. Interacţiunea umană, deşi limitată, este la fel de importantă pentru ecosistemul financiar acum, ca şi înainte de pandemie. În schimb, provocarea de a supraveghea o astfel de interacţiune umană (virtuală) a crescut în conformitate cu extinderea diferitelor forme de contact la distanţă. AGERPRES/(AS – autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)