MFE: Nu există niciun document a Comisiei Europene prin care România este criticată pentru PNRR

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu a fost niciodată criticat de Comisia Europeană, susţin reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene (MFE), într-un comunicat remis miercuri AGERPRES, menţionând că nu există niciun document sau poziţie oficială a CE prin care România să fie criticată pentru construcţia PNRR. "Nu există niciun document sau poziţie oficială a Comisiei Europene prin care România este criticată pentru construcţia PNRR. Este fake news politic", se menţionează în comunicat. Ministerul Fondurilor Europene transmite pentru a doua zi consecutiv mesajul către liderii implicaţi în negocieri pentru funcţii politice să nu disemineze în spaţiul public o presupusă poziţie inexistentă a Comisiei Europene cu privire la construcţia Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. "Propagarea cu bună ştiinţă a ştirilor false în mass media fără o minimă verificare a informaţiilor la instituţiile române, la Reprezentanţa Comisiei Europene în România sau chiar la Bruxelles nu numai că este dezonorantă pentru cei care pretind că vor să reformeze clasa politică, dar pot afecta chiar construcţia unui document strategic cu implicaţii asupra generaţiilor următoare", a declarat ministrul de resort, Marcel Boloş, în contextul unor presupuse "critici" aduse României de către Comisia Europeană. Potrivit sursei citate, asemenea poziţie divergentă nu a fost exprimată în niciun context politic sau tehnic de partenerii europeni cu a căror implicare permanentă se construieşte fiecare capitol din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. "A spune despre PNRR că este un nou PNDL, adică să induci voit ideea că banii negociaţi de preşedintele Klaus Iohannis vor fi folosiţi din start ineficient, este descalificant pentru actorii politici care declarativ doresc o guvernare care să reformeze România pe termen lung. Şi, în plus, să afirmi cu nonşalanţă că ar exista critici din partea Comisiei Europene fără nicio bază reală poate însemna în cel mai bun caz o imaturitate politică, dacă nu cumva chiar o rea voinţă în detrimentul României", spune Marcel Boloş. Acesta susţine că miza PNRR este "una de dezvoltare pe termen lung, inclusiv pentru copiii noştri, şi în niciun caz nu trebuie să devină un subiect de dispută politică cu mult sub demnitatea unui adevărat om de stat". Ministerul Fondurilor Europene reaminteşte faptul că documentul strategic propus spre dezbatere pentru structura PNRR, elaborat împreună cu Preşedinţia României şi cu ministerele de linie, primeşte zilnic observaţii şi amendamente prin mecanismele de dialog oficiale, şi anume email sau formularul disponibil la https://mfe.gov.ro/sesiune-consultare-publica-noiembrie-2020-planul-national-de-redresare-si-rezilienta. "O dezbatere unilaterală în mass media, bazată pe fake news, care implică însăşi Comisia Europeană, nu poate fi constructivă şi nici benefică cetăţenilor care trebuie să beneficieze cât mai repede de investiţiile prevăzute în infrastructură, siguranţă alimentară, digitalizare, educaţie şi alte domenii strategice pe termen lung cu adresabilitate la nivel naţional", se menţionează în comunicat. Potrivit MFE, unul dintre principiile care au stat la baza construcţiei Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este cel enunţat de laureatul Premiului Nobel pentru Economie în 2015, Joseph Stiglitz: "Investiţiile publice majore – în infrastructuri, tehnologie şi educaţie – determină revigorarea cererii şi atenuarea inegalităţilor. Acest lucru stimulează o creştere economică atât pe termen scurt şi cât şi pe termen lung". Aşadar, consideră ministrul Marcel Boloş, unul din cei mai importanţi specialişti ai lumii în dezvoltare economică afirmă foarte limpede că investiţiile publice în infrastructură, tehnologii şi educaţie reprezintă baza dezvoltării oricărei naţiuni. "Sau foarte simplu spus şi uşor de înţeles, România trebuie şi are ocazia istorică să îşi dezvolte osatura infrastructurii, pentru ca apoi să valorificăm eficient resursele de care dispunem. Nu să peticim acum pentru a răspunde unui mozaic de idei, unele fără nicio bază economică. PNRR este despre pregătirea ţărilor europene în cazul unor posibile noi provocări sanitare sau economice, acesta a fost obiectivul avut în vedere în timpul elaborării împreună cu Preşedinţia României şi cu Guvernul României, care au ales în mod exemplar să nu folosească electoral subiectul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă prin care încercăm să dăm o şansă generaţiilor viitoare de români prin dezvoltare şi modernizare", a subliniat Marcel Boloş. Conform Ministerului Fondurilor Europene, ideile constructive şi dialogul public transparent sunt semne de sănătate democratică, dar a alege între investiţiile care valorifică potenţialul agricol românesc versus teme sociale sau verzi care beneficiază de altfel de finanţare prin Politica de Coeziune reprezintă o temă de dezbatere internă, nereprezentând un punct de vedere impus de partenerii europeni. "Oare există oameni politici de anvergură care ar sacrifica viitorul şi dezvoltarea ţării pentru a bifa unele propuneri ale politicii europene ce se pot regăsi în alte surse de finanţare? Ar trebui să fie cunoscut public faptul că investiţiile majore în infrastructura agricolă de exemplu, de la sisteme de irigaţii până la stocarea spre valorificare a produselor, nu beneficiază de alte resurse în afară de PNRR. Este şansa istorică despre care s-a vorbit atât de mult în campania electorală, pe care astăzi o uită cei care negociază funcţii politice", a mai spus şeful de la Fonduri Europene. Un alt exemplu indicat de ministrul Marcel Boloş se referă la promisiunile electorale prin care aleşii locali pot dezvolta oraşele şi comunităţile care i-au ales. "Din ce bani, dacă la nici o săptămână după alegeri imaturii politicii româneşti solicită renunţarea la propriile promisiuni de ridicare a standardelor de viaţă pentru cei ale căror voturi le cereau, în defavoarea unor teme care pot fi rezolvate indirect chiar prin investiţiile propuse în principal în infrastructură, în digitalizare şi în educaţie. Ministerul Fondurilor Europene, devenit la începutul perioadei de programare 2021-2027 şi la lansarea PNRR unul din principalele ministere prin care Guvernul României alocă în mod judicios investiţiile europene pe termen mediu şi lung, are ca prioritate continuarea procesului de transparentizare şi de digitalizare în vederea simplificării accesului la finanţări. "Am arătat în mai puţin de un an, în plină pandemie şi crize politice, că se poate. România a absorbit mai mulţi bani într-un an decât media întregului ciclu financiar actual. Am introdus obligativitatea renunţării la hârtii în relaţia cu beneficiarii. Şi am propus Comisiei Europene Acordul de Parteneriat 2021-2027 împreună cu Programele Operaţionale cu mult înainte de începerea efectivă a perioadei de programare – o premieră istorică pentru ţara noastră! Revoluţia fondurilor europene va continua şi de acum înainte pentru că românii nu îşi permit să irosească şansa istorică a celor 79,9 miliarde de euro obţinute în urma negocierilor purtate la nivel european de preşedintele Klaus Iohannis în defavoarea unor negocieri politice de sâmbătă seara", a concluzionat ministrul. Într-o postare pe Facebook, copreşedintele USR PLUS Dacian Cioloş, care este preşedinte al Grupului Renew Europe din Parlamentul European, a afirmat că planul României pentru atragerea a 30 de miliarde de euro prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost criticat de Comisia Europeană pe motiv că nu prevede reforme "serioase". "Comisia Europeană a criticat planul trimis de Guvernul Orban pentru atragerea celor 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, susţinând că PNRR nu prevede nicio reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecţia mediului, sustenabilitatea economică, educaţia. Este un motiv în plus să încheiem cât mai repede saga asta cu împărţirea de funcţii şi să discutăm serios programul de guvernare şi cum finanţăm măsurile şi angajamentele prevăzute acolo", a susţinut Dacian Cioloş. Potrivit acestuia, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care ar trebui să aducă României câteva zeci de miliarde de euro pentru relansarea economiei şi pentru reforme în sănătate şi în educaţie, "nu poate fi un nou PNDL", ci trebuie să conţină reforme structurale. În urmă cu câteva săptămâni, Alianţa USR PLUS solicita refacerea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, susţinând că Ministerul Fondurilor Europene "ignoră" şi "ratează" reformele sociale, de mediu, de inovare şi digitalizare. Totodată, în presa centrală au apărut articole potrivit cărora Comisia Europeană ar fi criticat Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe motiv că acesta nu prevede nici o reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecţia mediului, sustenabilitatea economică sau educaţia. AGERPRES/(AS – autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)