Microflora intestinală, implicată în patogeneza autismului (studiu)

Un studiu efectuat recent în China a constatat că tulburarea de spectru autist (TSA) este asociată cu disbioza – dezechilibru microbian – la nivelul microflorei intestinale, ceea ce poate constitui un punct de referinţă pentru viitoare planuri terapeutice, relatează marţi Xinhua. TSA este o tulburare de neurodezvoltare ce poate fi influenţată atât de factori de mediu, cât şi de factori genetici. Studii anterioare au constatat că dezechilibrul microflorei intestinale este observat frecvent la copiii cu autism. O echipă de cercetători de la Universitatea din Beijing şi de la Institutul de Genomică din Beijing, din cadrul Academiei de Ştiinţe din China, a propus o nouă strategie pentru analiza metagenomică, asociind probe de la persoane cu TSA cu probe de control, cu premise metabolice similare. Oamenii de ştiinţă au efectuat secvenţierea metagenomică a 79 de probe de la indivizi cu TSA şi dintr-un grup de control format din persoane sănătoase şi au identificat căile metabolice ale microbilor intestinali asociaţi autismului. Studiul a identificat deficienţele din grupul TSA în detoxifierea enzimelor şi a căilor de legătură. Modelele de diagnostic bazate pe aceste enzime detoxifiante pot distinge indivizii TSA de cei din grupul de control cu precizie ridicată. Acest studiu a identificat mecanisme importante ale modului în care microbii sunt implicaţi în patogeneza autismului, oferind noi strategii de intervenţie medicală în autism. Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Science Advances. Un alt studiu efectuat asupra microflorei intestinale şi publicat recent în Journal of Alzheimer Disease, a constatat că un dezechilibru la acest nivel este asociat cu dezvoltarea în creierul uman a plăcilor de amiloid, cunoscute şi sub numele de "plăci senile", care se află la originea Alzheimer. Această boală este una dintre afecţiunile neurodegenerative care preocupă cel mai mult societăţile actuale, iar creşterea numărului de cazuri este considerată din ce în ce mai mult o problemă majoră de sănătate publică. Echipa medicală din spatele acestei descoperiri este formată din specialişti de la Universitatea şi Spitalul Universitar din Geneva, Elveţia, care au colaborat cu oameni de ştiinţă din Italia, de la Centrul Naţional pentru Cercetare şi Îngrijire pentru Alzheimer din Brescia şi de la Universitatea şi centrul de cercetare IRCCS SDN din Napoli. AGERPRES/(AS – autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)