Numărul de zile în care s-au depăşit mediile zilnice de poluare cu PM2.5 şi PM10, în România, a înregistrat o scădere de la an la an, în timp ce la indicatorul NO2 (dioxid de azot) s-a consemnat o diminuare a valorilor în timpul carantinei, faţă de perioada de dinaintea aplicării restricţiilor sanitare, potrivit datelor prezentate, luni, într-o conferinţă de specialitate, de Wiktor Warchalowski, CEO şi cofondator al reţelei independente de monitorizare a calităţii aerului, Airly. Astfel, analiza Airly arată că, la nivel naţional, media zilnică de poluare cu PM2.5 înregistrată în perioada august 2018 – septembrie 2020 a fost depăşită 98 de zile, faţă de 130 de zile în intervalul august 2018 – septembrie 2019. În România, conform Legii nr. 104 din 15 iunie 2011, valoarea ţintelor anuale de PM2.5 este stabilită la 25 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală ce trebuia atinsă până la data de 1 ianuarie 2020 era de 20 micrograme/mc. De asemenea, la indicatorul particulelor în suspensie (PM10), în ultimul an, au fost înregistrate depăşiri ale valorilor în 50 de zile, în scădere de la 86 de zile, raportate cu un an în urmă. PM10 provin în special de la emisiile poluante generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor. Acestea pot provoca astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur. Valoarea zilnică admisă de PM10 pentru protecţia sănătăţii umane este de 50 micrograme/mc, în timp ce valoarea limită anuală este de 40 micrograme/mc. Judeţele în care poluarea extremă cu PM10 a fost cuprinsă între minimum 25 de micrograme/mc şi peste 35 micrograme/mc, în perioada 1 ianuarie – 1 aprilie 2020, au fost: Caraş-Severin, Gorj, Dolj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Ilfov, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Mureş, Iaşi, Vaslui şi Capitala. În acelaşi timp, datele Airly relevă faptul că, în intervalul 1 iunie – 1 septembrie 2020, acelaşi indicator prezenta valori ridicate doar în judeţele Mureş şi Suceava, respectiv se afla aproape de limita admisă de 25 micrograme/mc în judeţele: Timiş, Caraş-Severin, Dolj, Argeş, Braşov, Covasna şi Călăraşi. În ceea ce priveşte poluarea cu dioxid de azot (NO2), analiza Airly a evidenţiat o scădere semnificativă a acesteia, în timpul carantinei, comparativ cu intervalul dinainte de restricţiile sanitare, atât la nivelul de poluare din zonele cu drumuri cu trafic intens, cât şi în zonele cu drumuri cu trafic redus. Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 prevede că valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane la poluarea cu NO2 este de 200 micrograme/mc, iar valoarea limită zilnică se situează la 40 micrograme/mc. Conform reprezentantului Airly, mortalitatea la pacienţii cu COVID-19 este de opt ori mai mare în zonele poluate. Totodată, 91% dintre oamenii din întreaga lume respiră aer poluat, în timp ce numărul deceselor premature înregistrate în fiecare an se ridică la şapte milioane. Airly este prima reţea independentă de monitorizare a calităţii aerului din România, care a devenit funcţională la data de 1 octombrie 2018. În prezent, la nivel naţional, organizaţia a instalat 115 senzori de măsurare a calităţii aerului în 18 oraşe, în creştere cu 439% faţă de anul anterior, când erau amplasaţi doar 23 de senzori. În martie 2020, suprafaţa totală acoperită cu aceste dispozitive era de 400 kilometri pătraţi, în timp ce 1.000 de kilometri pătraţi erau acoperiţi cu staţii de referinţă. Philips România şi Airly au organizat, luni, conferinţa online dedicată continuării campaniei "#România respiră", care are ca obiectiv informarea despre calitatea aerului pe care îl respirăm şi perioadele cu poluare din ţara noastră. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)
