Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 16 noiembrie, iar Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) este primul sit natural din România, înscris în anul 1991 pe lista reprezentativă a acestui patrimoniu. "La data de 16 noiembrie se celebrează Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, cu scopul de a promova elementele noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaştere a acestora. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) este primul sit natural din România, înscris în anul 1991 pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO. În cadrul Programului "Omul şi Biosfera" al UNESCO, în anul 1990, Delta Dunării şi celelalte unităţi adiacente a fost declarată Rezervaţie a biosferei, mai mult de jumătate din suprafaţa totală de 580.000 de hectare reprezentată de ecosistemele naturale acvatice şi terestre fiind inclusă în lista zonelor cu valoare de patrimoniu universal", potrivit paginii de Facebook a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. De asemenea, în cadrul aceluiaşi program, în anul 1999, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării împreună cu Rezervaţia Biosferei Dunărea din Ucraina au fost incluse în Reţeaua Internaţională a rezervaţiilor biosferei transfrontaliere. "Valoarea peisajului natural al Deltei Dunării, constituit dintr-un mozaic de ecosisteme formate din braţe ale fluviului, canale, lacuri, stufărişuri, dune de nisip, păduri de stejar cu vegetaţie mediteraneeană, împreună cu elementele antropice reprezentate de populaţie şi aşezări umane, cu un specific aparte, conferă acestei zone complexitate şi unicitate", menţionează ministerul de resort. Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este instituţia publică înfiinţată în anul 1990 cu menirea de a institui un regim special de administrare a patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în scopul conservării sale şi al refacerii habitatelor degradate, în corelaţie cu activităţile economice ale populaţiei locale sau limitrofe, atribuţii conferite prin Legea 82/1993, modificată şi completată ulterior. Conform datelor ARBDD, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se întâlnesc 30 de tipuri de ecosisteme, dintre care 23 naturale şi 7 antropice. Suprafaţa acesteia este de 580.000 hectare (2,5% din suprafaţa României) şi ocupă locul 22 între deltele lumii, respectiv locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban. Delta Dunării este una dintre cele mai mari zone umede din lume – ca habitat al păsărilor de apă, cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă şi o bancă de gene naturală, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal. România mai are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO opt elemente: biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993); Mănăstirea Hurezi (1993); sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999); cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999); centrul istoric Sighişoara (1999); ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999); situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991) şi pădurile de fag antice şi primitive din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017, pădurile vizate din România fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, judeţul Caraş Severin; Masivul Cozia, Lotrişor, judeţul Vâlcea; Codrul secular Şinca, judeţul Braşov; Codrul secular Slătioara, judeţul Suceava; Groşii Ţibleşului şi Strâmbu Băiuţ, judeţul Maramureş). În plus, ţara noastră a înscris şapte elemente pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, respectiv: ritualul căluşului (2008); doina (2009); ceramica de Horezu (2012); colindatul de ceată – dosar comun cu Republica Moldova (2013); dansul fecioresc din Ardeal (2015); meşteşugul ţeserii covoarelor de perete din România şi Republica Moldova (2016) şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) – dosar comun cu Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova (2017). AGERPRES/(AS – autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)
