Doar şase state membre ale Uniunii Europene – Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, Polonia şi România – au depăşit în 2018 valoarea limită a UE pentru particulele fine de materie (PM2.5), arată cel mai nou raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM), intitulat Air quality in Europe – 2020 (Calitatea aerului în Europa – raport 2020). Pe de altă parte, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, doar patru ţări din Europa, respectiv Estonia, Finlanda, Islanda şi Irlanda, au înregistrat concentraţii mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care sunt mai stricte. Astfel, raportul AEM constată că se menţine decalajul dintre limitele legale ale UE în ceea ce priveşte calitatea aerului şi recomandările OMS, o problemă pe care Comisia Europeană intenţionează să o rezolve prin revizuirea standardelor UE în cadrul planului de acţiune privind reducerea la zero a poluării. Agenţia Europeană de Mediu estimează că expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417.000 de decese premature în 41 de ţări din Europa în 2018. În jur de 379.000 din aceste decese au fost înregistrate în cele 28 de state membre ale UE, numărul de decese premature cauzate de dioxidul de azot (NO2) şi de ozonul troposferic (O3) fiind de 54.000, respectiv 19.000. În cazul României, potrivit AEM, în anul 2018 au fost înregistrate 25.000 de decese premature din cauza expunerii la particule fine de materie, în timp ce numărul acestora cauzate de dioxidul de azot (NO2) şi de ozonul troposferic (O3) a fost de 3.500, respectiv de 730. Conform raportului AEM, politicile europene, naţionale şi locale, precum şi reducerile emisiilor din sectoarele principale de activitate au îmbunătăţit calitatea aerului în Europa. Începând din anul 2000, emisiile principalilor poluanţi atmosferici, în special ale oxizilor de azot (NOx) proveniţi din transport, au scăzut semnificativ, deşi activitatea în acest sector este tot mai intensă şi emisiile de gaze cu efect de seră asociate acestui sector au crescut. Şi emisiile poluante provenite din aprovizionarea cu energie au scăzut semnificativ, dar progresele înregistrate în reducerea emisiilor provenite de la clădiri şi din agricultură sunt lente. În 2018, datorită calităţii mai bune a aerului, decesele premature cauzate de poluarea cu particule fine de materie au fost cu aproximativ 60.000 mai puţine decât în 2009. În ceea ce priveşte dioxidul de azot, scăderea este chiar mai mare, deoarece numărul de decese premature s-a redus cu 54% în ultimii zece ani. Aceste progrese sunt determinate de un factor esenţial: punerea în aplicare permanentă a politicilor în domeniul mediului şi al climei în întreaga Europă. "Îmbunătăţirea calităţii aerului datorită politicilor de mediu şi climatice pe care le-am pus în aplicare este o veste bună. Dar nu putem ignora aspectele negative – numărul deceselor premature în Europa din cauza poluării aerului este încă mult prea mare. Prin Pactul verde european ne-am stabilit un obiectiv ambiţios de a reduce la zero toate tipurile de poluare. Pentru a atinge acest obiectiv şi a proteja pe deplin sănătatea oamenilor şi mediul trebuie să reducem şi mai mult poluarea aerului şi să ne aliniem mai îndeaproape standardele de calitate a aerului la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii", a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit Virginijus Sinkevicius. "Datele furnizate de AEM sunt dovada faptului că investiţia într-o calitate mai bună a aerului este o investiţie care permite ameliorarea sănătăţii şi a productivităţii pentru toţi cetăţenii europeni. Politicile şi acţiunile compatibile cu ambiţia Europei de a reduce poluarea la zero fac să trăim mai mult şi mai sănătos în societăţi mai reziliente", a afirmat, la rândul său, directorul AEM, Hans Bruyninckx. Raportul AEM conţine şi o prezentare generală a legăturilor dintre pandemia de COVID-19 şi calitatea aerului. Evaluarea mai detaliată a datelor provizorii ale AEM pentru 2020 şi modelizarea adiacentă efectuată de Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS) confirmă evaluările anterioare, conform cărora anumiţi poluanţi atmosferici au scăzut cu până la 60% în numeroase ţări europene în care au fost instituite măsuri de izolare în primăvara anului 2020. În acelaşi timp, raportul indică faptul că expunerea prelungită la poluanţi atmosferici cauzează boli cardiovasculare şi respiratorii, ambele fiind considerate factori de risc de deces în cazul pacienţilor cu COVID-19. Legătura de cauzalitate dintre poluarea aerului şi gravitatea infecţiilor cu COVID-19 nu este însă clară, fiind necesare cercetări epidemiologice suplimentare. AGERPRES/(AS – autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)
