Sonda spaţială Solar Orbiter a încheiat primul survol al planetei Venus

Sonda spaţială Solar Orbiter, aflată într-o misiune comună NASA-Agenţia Spaţială Europeană (ESA), a survolat duminică planeta Venus în cadrul unei serii de manevre menite să o trimită pe o orbită circumsolară, transmite Space.com. Solar Orbiter s-a apropiat până la 7.500 de kilometri de planetă, duminică, la ora 12:39 GMT. Sonda, construită în parteneriat de NASA şi ESA, a fost lansată în luna februarie într-o misiune cu durata de 7 ani pentru a studia Soarele. Însă pentru a se plasa pe orbita circumsolară dorită de oamenii de ştiinţă, sonda trebuie să execute o serie de manevre, prima dintre care a fost cea de survolare a planetei Venus. "Solar Orbiter este, desigur, o misiune care nu are drept principal obiectiv observarea lui Venus. Însă suntem mereu în căutarea unor noi oportunităţi pentru ştiinţă, aşa că da, vom desfăşura observaţii atunci când ne vom apropia de Venus", declara într-o conferinţă de presă organizată la 10 decembrie Daniel Müller, membru al echipei de cercetare a misiunii Solar Orbiter din partea ESA. Capacitatea sondei Solar Orbiter de a desfăşura observaţii asupra lui Venus este însă limitată de faptul că sonda a fost pregătită exclusiv pentru apropierea de Soare. "Scutul termic trebuie să fie mereu îndreptat spre Soare. Acest lucru nu se poate schimba. Telescoapele sunt îndreptate spre Soare, pe care îl urmăresc prin scutul termic", mai explica Müller. În consecinţă sonda Solar Orbiter nu ne va transmite noi imagini ale planetei Venus, dar dispune la bord şi de alte tipuri de instrumente ştiinţifice capabile să culeagă altfel de date despre planetă. Astfel, în timpul survolului de duminică cercetătorii au putut colecta datele obţinute de magnetometrul sondei, de instrumentul cu unde radio/plasmă şi de către o parte dintre senzorii detectorului de particule energetice. Ţinând însă cont de sensibilitatea acestor instrumente şi distanţa la care s-a aflat sonda faţă de Venus, astronomii sunt de părere că aceste observaţii vor avea un impact ştiinţific minor. "La astfel de distanţe, observaţiile cheie vor fi cele legate de modul în care Venus interacţionează cu vântul solar", a precizat şi Tim Horbury, fizician la Imperial College din Londra şi coordonatorul ştiinţific principal al observaţiilor desfăşurate cu unul dintre instrumentele sondei Solar Orbiter. Spre deosebire de Pământ, Venus nu dispune de un câmp magnetic, astfel încât vântul solar interacţionează direct cu atmosfera planetei şi nu cu câmpul magnetic, aşa cum se întâmplă în cazul Terrei. "Este o interacţiune foarte diferită", conform lui Horbury. Solar Orbiter va avea nevoie de aproximativ 2 ani pentru a ajunge pe orbita operaţională stabilită în jurul Soarelui, de unde va surprinde imagini fără precedent ale polilor stelei noastre. Solar Orbiter va face 22 de treceri prin periheliu (cel mai apropiat punct al orbitei sale faţă de Soare) în următorii 10 ani şi va fi asistată gravitaţional de planeta Venus, pentru a câştiga viteză şi pentru a se plasa pe traiectoria necesară pentru a avea vizibilitate optimă asupra polilor solari. În timpul etapei de "croazieră" a misiunii, care se va încheia în noiembrie 2021, sonda va efectua trei survoluri planetare pentru a câştiga viteză şi a-şi modifica unghiul orbital. Două dintre acestea vor fi în jurul lui Venus (în decembrie 2020 şi în august 2021), urmat de un survol al Pământului în noiembrie 2021. După ce va încheia acest ultim survol planetar, cel în jurul Pământului, Solar Orbiter se va afla în poziţia din care va putea să-şi înceapă faza primară a misiunii. De-a lungul a 5 ani, sonda se va apropia din ce în ce mai mult de Soare, plasându-se pe orbite eliptice în jurul stelei. Solar Orbiter este prima sondă care are misiunea de a studia Soarele în corelaţie cu heliosfera sa – gigantica bulă magnetică generată de Soare şi care se extinde până la frontierele Sistemului Solar – şi va încerca să stabilească o relaţie de tip cauză efect între ce se întâmplă pe Soare şi ce observăm în spaţiul din apropierea Pământului. Aceste informaţii vitale îi vor ajuta pe cercetători să obţină modele mai complete ale activităţii câmpului magnetic solar, motorul ciclului de 11 ani al activităţii solare. Pe măsură ce Soarele devine mai activ, în cursul unui ciclu de 11 ani, creşte numărul de pete solare ce se formează, creşte nivelul radiaţiilor emise de Soare, precum şi cel al materiei ejectate de Soare (fluxurile de vânt solar). Activitatea solară susţine viaţa de pe Pământ, dar o şi poate afecta sau chiar distruge. Sonda Solar Orbiter are misiunea de a-i ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă în detaliu procesele ce au loc în Soare.AGERPRES/(AS – autor: Codruţ Bălu, editor: Mihaela Toth, editor online: Ada Vîlceanu) Sursa foto: © ESA/ATG medialab/www.space.com