O specie de rechin abia descoperită formal anul trecut ar putea fi deja extinctă – o soartă pe care nicio altă specie de rechin nu a avut-o de la apariţia omului până în prezent -, iar o varietate de delfin de pe fluviul Amazon este în pericol de dispariţie, potrivit listei actualizate a speciilor în pericol dată joi publicităţii de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (IUCN), informează Reuters. Peste un sfert dintre cele 128.918 de specii de animale, plante şi ciuperci evaluate de IUCN conform unei liste actualizate sunt ameninţate cu extincţia. Cea mai recentă listă face referire la 31 de noi extincţii, printre care mai multe specii de broaşte şi peste 10 feluri de peşti de apă dulce. ''Acest lucru arată că lumea se află sub o presiune imensă'', a declarat Craig Hilton-Taylor, conducătorul departamentului care se ocupă de întocmirea Listei Roşii, pentru Reuters. ''Scopul Listei Roşii este de a încerca să atragem atenţia la specii şi să stopăm dispariţia acestora, dar câteodată procesul avansează prea rapid'', a mai precizat acesta. Aşa numitul ''rechin pierdut'', care trăieşte în Marea Chinei de Sud, a fost descoperit oficial abia anul trecut pe baza unor specimene cu o vechime de câteva decenii. Însă nu a mai fost văzut recent şi nici nu a mai fost menţionat în cinci cercetări specifice, ceea ce a determinat IUCN să declare specia ''în pericol critic (posibil extinctă)''. Rechinii s-au dovedit de-a lungul istoriei nişte vieţuitoare robuste, supravieţuind pe planetă sute de milioane de ani, rezistând unor evenimente de extincţie în masă precum coliziunea cu un asteroid, fenomen despre care se crede că ar fi fost cauza dispariţiei dinozaurilor. Will White, ihtiolog în cadrul Australian National Fish Collection administrată de Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO), cel care a dat speciei numele ''rechinul pierdut'', a spus că ar putea fi prima extincţie a unei varietăţi de rechini din istoria omenirii. ''Din păcate, calităţile care fac dintr-o specie un mare supravieţuitor în lumea naturală nu le servesc pentru a-i face mari supravieţuitori împotriva omului'', a declarat White pentru Reuters. IUCN, o organizaţie care colaborează cu mii de oameni de ştiinţă, are tendinţa de a adopta o atitudine conservatoare atunci când vine vorba de extincţii din moment ce declararea acestora poate însemna sfârşitul oricărui efort de conservare. De aceea, speciile pe care le cataloghează ''posibil extincte'' sunt de cele mai multe ori dispărute. Organizaţia a pus totodată pe lista speciilor în pericol un delfin din Amazon cu abdomenul roz, pe nume Tucuxi, ceea ce înseamnă că acum toţi delfinii de apă dulce sunt în pericol din moment ce celelalte specii erau deja catalogate ca fiind în situaţii de risc. Pericolele includ construcţia barajelor, poluarea, setci – perdele de mari dimensiuni alcătuite din plase de pescuit lăsate în voia curentului, a mai precizat organizaţia. IUCN a descris declinul populaţiei de broaşte din America Centrală şi de Sud ca fiind ''drastic''. Cauza este o boală provocată de ciuperca chytrid a broaştelor, pe care oamenii de ştiinţă o pun pe seama încălzirii globale. Într-o notă pozitivă, IUCN a spus că populaţia de bizoni din Europa (zimbri) a crescut de peste trei ori din 2003, la 6.200 de exemplare în 2019 datorită eforturilor de conservare, iar specia a fost mutată într-o categorie superioară, cu eticheta ''vulnerabil''. Bizonii au fost decimaţi de armatele rămase fără alimente în timpul Primului Război Mondial pe teritoriul Poloniei şi Belarusului de astăzi, dispărând apoi din sălbăticie până la momentul reintroducerii lor. O altă poveste de succes este cea a Dipturus laevis – o specie de peşte plat, mare, asemănător cu un calcan – care a avansat trei categorii, de la ''în pericol'' la ''neameninţată''. ''Există raze de speranţă, poveşti minore care ne arată ce se poate face'', a spus Hilton-Taylor, din cadrul IUCN. ''Ştim ce să facem, ştim ce specii sunt ameninţate. Este vorba doare despre cum să intensificăm eforturile'', a mai spus acesta.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Andreea Lăzăroiu) Sursa foto: www.iucn.org