Un program de fertilizare in vitro a furnizat rezultate încurajatoare şi ar putea salva Marea Barieră de Corali

Populaţiile de corali obţinute în cadrul primului program de fertilizare in vitro realizat de Australia în interiorul Marii Bariere de Corali, demarat în 2016 şi denumit "Coral IVF", nu doar că au supravieţuit episoadelor recente de albire, ci sunt şi pe cale să se reproducă şi să aibă urmaşi anul viitor, au anunţat oamenii de ştiinţă din această ţară, informează Reuters. "Sunt cu adevărat încântat", a declarat Peter Harrison, directorul Centrului de ecologie marină din cadrul Universităţii Southern Cross, care a coordonat tehnica de restaurare a coralilor prin obţinerea de larve, bazată pe colectarea spermatozoizilor şi a ovulelor de corali în timpul perioadei anuale de reproducere în masă a recifelor. După "cultivarea" larvelor timp de o săptămână în spaţii special amenajate, oamenii de ştiinţă australieni le eliberează în acele zone ale recifelor care au fost avariate de episoade de albire şi care au nevoie de corali vii pentru a se reface. Echipa condusă de Peter Harrison, care colaborează cu Fundaţia Great Barrier Rief, a utilizat pentru prima dată această tehnică în largul Insulei Heron în anul 2016, unde peste 60 de corali sunt în prezent pe cale să devină prima populaţie restabilită şi pregătită să se reproducă în Marea Barieră de Corali, graţie programului "Coral IVF". "Programul demonstrează că tehnica de restaurare a populaţiilor de larve de corali funcţionează exact aşa cum am prezis noi şi acum putem să creştem corali foarte mari proveniţi din larve microscopice, în doar câţiva ani", a spus Peter Harrison. Coralii obţinuţi prin această tehnică variază în diametre, de la câţiva centimetri şi până la dimensiunea unei farfurii. Ei sunt sănătoşi, în pofida unui episod de albire care a afectat Insula Heron în luna martie. Episodul de albire din martie a fost cel mai extins incident de acest tip înregistrat până în prezent, a precizat acelaşi cercetător, şi, totodată, al treilea raportat în ultimii cinci ani. Albirea se produce atunci când apele calde distrug algele cu care coralii se hrănesc, făcându-i să capete o nuanţă albicioasă. Un studiu realizat recent de Universitatea James Cook a arătat că recifele australiene au pierdut mai mult de jumătate din masa lor de corali în ultimele trei decenii. Studiul a generat îngrijorare în rândul oamenilor de ştiinţă, întrucât Marea Barieră de Corali pare să devină tot mai puţin capabilă să se regenereze în urma episoadelor de albire în masă. Marea Barieră de Corali acoperă o suprafaţă de 2.300 de kilometri pe coastele din nord-estul Australiei, echivalentă cu suprafaţa statului american Texas. Situl australian a fost înscris de UNESCO pe lista patrimoniului mondial în anul 1981 şi este considerat cel mai extins şi mai spectaculos ecosistem de recife de corali de pe planeta noastră. AGERPRES/(AS – autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Anda Badea)