VIDEO Sonda chineză Chang’e 5, în drum spre Pământ după încheierea misiunii pe Lună

Sonda chineză Chang'e 5 a părăsit joi suprafaţa Lunii pentru a reveni pe Pământ, aceasta fiind prima tentativă de aducere pe planeta noastră a unor mostre selenare după o perioadă de peste 40 de ani, relatează AFP. Modulul, care a aselenizat marţi, a părăsit Luna joi, la 23:10 ora Beijing-ului (15:10 GMT), la scurt timp după ce a plasat steagul Chinei, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat CCTV. Într-o cameră de control de dimensiuni mari, inginerii misiunii au aplaudat mult timp, cu ochii la ecranele gigantice. Chang'e 5 este compusă din mai multe elemente: un modul care a rămas pe orbita Lunii pe tot parcursul misiunii, un modul de aselenizare şi un modul de ascensiune (de pe suprafaţa selenară pe orbită). Acesta din urmă a lăsat în urmă Luna, propulsat de un motor de 3.000 de tone forţă, iar zborul a durat şase minute, a declarat agenţia spaţială naţională. Rocile, plasate iniţial în modulul de ascensiune, vor fi apoi transferate într-o "capsulă de retur", care va face călătoria către planeta noastră. Operaţiunea este deosebit de delicată. Foto: (c) CNSA / Xinhua Dacă revenirea pe Terra se va desfăşura fără probleme, China va deveni cea de-a treia ţară din lume care va reuşi să aducă astfel de eşantioane pe Pământ, după Statele Unite şi fosta U.R.S.S. Precedenta misiune de acest tip a fost una sovietică, Luna 24, realizată cu succes în 1976. Subliniind înaltul nivel tehnic al misiunii, televiziunea publică chineză CCTV a descris Chang'e 5 drept una dintre operaţiunile "cele mai complicate şi mai delicate" din cadrul programului spaţial naţional. Această misiune a constat în forarea în solul selenar până la doi metri adâncime într-o zonă niciodată explorată, Oceanul Furtunilor (Oceanus Procellarum, în latină), o vastă câmpie de lavă. Obiectivul Marte Această misiune este noua etapă a programului spaţial chinez, care a înregistrat o reuşită importantă la începutul anului 2019 prin aselenizarea unui modul pe partea îndepărtată a Lunii, o premieră mondială. Aceasta nu este însă prima misiune prin care China a lansat un vehicul spaţial spre Lună în cadrul programului Chang'e – numele zeiţei Lunii din mitologia chineză. China a plasat deja doi mici roboţi teleghidaţi pe Lună ("Iepurele de jad") în 2013 şi 2019. Misiunea Chang'e 4 a asolizat pe faţa nevăzută a Lunii, devenind prima sondă spaţială din lume care a reuşit această performanţă. Această ţară investeşte miliarde de euro în programul său spaţial, pentru a recupera decalajul ce o separă de Statele Unite, Rusia şi UE. China a trimis primul ei astronaut în spaţiu în 2003 şi doreşte să finalizeze în iunie 2021 constelaţia de sateliţi care vor compune propriul ei sistem de navigaţie prin satelit Beidou, considerat un rival al sistemului GPS american. Totodată, China a lansat în acest an o altă sondă într-o călătorie de câteva luni spre Marte, unde doreşte să opereze un mic robot teleghidat începând din 2021. China intenţionează, de asemenea, să construiască o staţie spaţială proprie începând din 2022. Aducerea rocilor selenare pe Terra ar trebui să aibă loc înainte de jumătatea lunii decembrie, cu o aterizare programată în Mongolia Interioară, o regiune autonomă din nordul Chinei. Statele Unite au adus eşantioane de pe Lună în cadrul misiunii cu echipaj uman Apollo 17 (1972), însă acestea au fost colectate în mod direct de către astronauţi. Dincolo de interesul ştiinţific ce vizează recuperarea eşantioanelor, această misiune permite Chinei să testeze manevrele şi tehnologiile considerate cruciale pentru proiectul său ce vizează trimiterea de astronauţi pe Lună până în anul 2030. Foto: (c) Jin Liwang / Xinhua Sonda Chang'e 5 a fost lansată pe 24 noiembrie de pe insula tropicală Hainan din sudul Chinei. Dispozitivul spaţial s-a plasat pe orbita Lunii în cursul zilei de sâmbătă, după o călătorie în spaţiu de 112 ore. Operaţiunea de colectare a rocilor lunare a fost finalizată în 19 ore, a precizat agenţia spaţială chineză, care nu a menţionat însă cantitatea totală de eşantioane colectate, a relatat miercuri Reuters. Specialiştii chinezi doreau iniţial să colecteze roci lunare pe parcursul unui interval de două zile, iar durata anunţată a întregii misiuni era de aproximativ 23 de zile. AGERPRES/(AS – autor: Dana Purgaru, editor: Ana Bîgu, editor online: Gabriela Badea)